Gianina ȘERBAN – Întrebare – Măsurile României pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor din familii vulnerabile și implementarea Garanției europene pentru copii

Către: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, domnului Dragoș-

Nicolae PÎSLARU, ministru interimar

De la: doamna Gianina ȘERBAN, deputat AUR, circumscripția electorală nr. 25, Ilfov

Obiectul întrebării: Măsurile României pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor din familii vulnerabile și implementarea Garanției europene pentru copii

Stimate domnule ministru,

Copiii reprezintă una dintre categoriile cele mai expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, iar efectele privării de resurse, oportunități și acces la servicii esențiale în copilărie se pot extinde pe întreg parcursul vieții. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 19,3 milioane de copii sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, motiv pentru care Comisia Europeană a consolidat în anul 2026 programul ”Garanția europeană pentru copii”, cu accent pe accesul efectiv la educație, servicii medicale, alimentație sănătoasă, îngrijire și locuință adecvată.

România se confruntă cu o situație deosebit de dificilă. Documentele Comisiei Europene indică faptul că rata riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor din România a fost de 41,5% în anul 2022, față de 24,7% la nivelul Uniunii Europene.

Totodată, România și-a asumat măsuri pentru perioada 2023–2030, prin Planul național de acțiune privind Garanția europeană pentru copii.

În acest context, este necesar să fie clarificat în ce măsură politicile publice existente reușesc să ajungă la copiii care provin din familii cu venituri reduse, familii monoparentale, comunități rurale sau marginalizate, precum și la copiii aflați în alte situații de vulnerabilitate.

Având în vedere aceste aspecte, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele informații:

1. Care este numărul actual al copiilor din România aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială, defalcat pe județe, mediu de rezidență și categoriile de vulnerabilitate?
2. Care este evoluția acestui indicator în perioada 2020–2025 și care este obiectivul concret al României pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor până în anul 2030?
3. Câți copii din familii vulnerabile beneficiază în prezent de forme de sprijin financiar sau social acordate de stat și care este valoarea totală anuală a acestor măsuri?
4. Câți copii aflați în risc de sărăcie beneficiază efectiv de masă la școală, rechizite, îmbrăcăminte, transport, burse sociale sau alte forme de sprijin și câți copii eligibili rămân în afara acestor programe?
5. Ce mecanisme utilizează autoritățile pentru identificarea copiilor vulnerabili care nu beneficiază de drepturile și serviciile la care sunt eligibili?
6. Care este numărul copiilor din familii vulnerabile care au beneficiat, în ultimii 5 ani, de servicii de educație timpurie, servicii medicale, sprijin psihologic, servicii sociale și programe de prevenire a abandonului școlar?
7. Ce programe există pentru sprijinirea familiilor vulnerabile în ceea ce privește accesul copiilor la o locuință adecvată, prevenirea evacuării și prevenirea situațiilor în care copiii ajung fără adăpost?

• Care este gradul de implementare a Planului național de acțiune privind Garanția europeană pentru copii 2023–2030, ce obiective au fost deja îndeplinite și care sunt măsurile pentru care există întârzieri?
• Ce fonduri europene și fonduri naționale sunt alocate pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale în rândul copiilor până în anul 2030?
• Ce măsuri suplimentare intenționează ministerul să adopte pentru ca niciun copil să nu fie privat, din cauza situației economice a familiei, de accesul la educație, sănătate, alimentație adecvată, servicii sociale și condiții decente de locuire?