„21 septembrie este ziua în care lumea medicală și societatea își îndreaptă atenția către una dintre cele mai dificile boli neurodegenerative ale timpului nostru. Ziua Mondială Alzheimer a fost lansată în 1994 de Alzheimer’s Disease International, în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății. Scopul ei a fost de la început unul precis, informarea populației, reducerea stigmatizării, susținerea persoanelor diagnosticate și determinarea autorităților să construiască politici publice pentru demență.
Datele prezentate la Conferința Națională Alzheimer 2026 indică aproximativ 300.000 de persoane care trăiesc cu demență în România, iar specialiștii estimează o creștere importantă a numărului de cazuri în următoarele decenii. Boala Alzheimer reprezintă cea mai frecventă formă de demență, aproximativ 60–70% dintre cazurile de demență fiind asociate acestei boli.
Datele privind cazurile diagnosticate în sistemul medical oferă, la rândul lor, un semnal puternic. În anul 2023, medicii de familie au raportat 10.151 de cazuri noi de boală Alzheimer, față de 6.299 în 2014. În numai nouă ani, numărul cazurilor noi raportate aproape s-a dublat.
Pentru Moldova, datele disponibile în evidențele medicale județene arată că boala reprezintă o problemă concretă pentru comunitățile din Iași și Neamț. În statisticile INSP pentru 2024, rata persoanelor cu boală Alzheimer rămase în evidență a fost de 104,4 cazuri la 100.000 de locuitori în județul Iași și de 175 de cazuri la 100.000 de locuitori în județul Neamț. Aceste rate permit o estimare de aproximativ 813 persoane în Iași și 784 în Neamț, raportată la populația rezidentă. Cifrele reprezintă o estimare derivată din rata oficială, deoarece datele publice consultate nu oferă efectivul absolut județean într-un tabel distinct.
România are o problemă de evidență epidemiologică. Specialiștii reuniți la Conferința Națională Alzheimer 2026 au atras atenția asupra lipsei unor date naționale coerente privind prevalența, traseul de diagnostic și accesul la servicii. Societatea Română Alzheimer a semnalat, de asemenea, absența unui Plan Național pentru Demență.
Statul poate aloca resurse corect atunci când știe câți pacienți are, unde se află aceștia, în ce stadiu al bolii sunt, câți beneficiază de diagnostic specializat, câți primesc tratament și câte familii au nevoie de servicii de îngrijire.
România are nevoie de un traseu medical pentru pacientul cu tulburări cognitive. Identificarea primelor semne în medicina de familie, acces rapid la neurolog, psihiatru sau geriatru, investigații adecvate, diagnostic precoce, evaluare periodică și monitorizare. Evoluțiile medicale din ultimii ani, inclusiv utilizarea biomarkerilor și apariția unor terapii care pot modifica evoluția bolii în anumite situații, fac ca momentul diagnosticului să capete o importanță tot mai mare. Specialiștii reuniți la CNAlz 2026 au insistat tocmai asupra necesității adaptării sistemului românesc la aceste progrese.
România are nevoie și de centre specializate în diagnosticarea precoce, cu echipe multidisciplinare și capacitate reală de evaluare. Conferința Națională Alzheimer a evidențiat că accesul la diagnosticul precoce și la evaluarea specializată rămâne limitat, iar serviciile dedicate acestei patologii sunt insuficiente.
Familia trebuie inclusă în acest traseu medical. Un pacient cu Alzheimer poate avea nevoie, pe parcursul evoluției bolii, de supraveghere, recuperare, consiliere psihologică, îngrijire la domiciliu, servicii de zi sau servicii rezidențiale. Aparținătorul ajunge frecvent să preia o parte considerabilă a responsabilității de îngrijire, cu efecte asupra timpului de muncă, veniturilor și sănătății proprii. Politica publică trebuie să privească pacientul și familia ca pe o singură realitate de îngrijire.
Prevenția trebuie să înceapă cu mult înaintea vârstei la care apar primele probleme de memorie. Actualizările internaționale din 2026 indică factori asupra cărora se poate interveni, între care hipertensiunea, diabetul, sedentarismul, izolarea socială, fumatul, consumul excesiv de alcool, tulburările de auz și de vedere și alți factori de risc modificabili. Asociația pentru Sănătatea Creierului, citând ghidurile OMS actualizate în iulie 2026, arată că până la 45% dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite sau amânate prin intervenții asupra unor factori modificabili.
Pentru Iași și Neamț, răspunsul trebuie să țină seama și de accesul pacienților din mediul rural. Distanța până la un specialist, lipsa transportului medical, veniturile reduse ale familiilor și deficitul de servicii medico-sociale pot întârzia diagnosticul și pot transforma îngrijirea într-o responsabilitate aproape exclusiv familială. Un program național coerent trebuie să includă și această dimensiune teritorială.
Ziua Mondială Alzheimer trebuie să producă o schimbare în modul în care România privește această boală. Informarea publică are valoare atunci când omul care observă primele semne știe unde să se adreseze. Diagnosticul timpuriu are valoare atunci când există specialiști și servicii care pot prelua pacientul”, a declarat Cristina Dascălu.
Comments are closed