Către: Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, domnului Ambrozie-Irineu DARĂU, ministru
De către: doamna deputat Gianina ȘERBAN, circumscripția electorală nr. 25 Ilfov
Obiectul întrebării: Măsurile pentru modernizarea industriei textile românești și creșterea valorii adăugate păstrate în economia națională
Stimate domnule ministru,
Industria textilă și a confecțiilor reprezintă unul dintre sectoarele industriale tradiționale ale României, cu o experiență de peste trei decenii în relația cu marile piețe europene. România dispune de fabrici cu experiență, personal specializat și capacitatea de a produce articole complexe pentru companii și branduri internaționale. Cu toate acestea, o parte importantă a industriei continuă să funcționeze pe modelul „lohn”, în care producătorul român realizează în principal operațiunile de execuție, în timp ce designul, proprietatea intelectuală, brandul, distribuția și marjele comerciale rămân în afara țării.
În aceste condiții, România riscă să rămână dependentă de avantajul costului redus al forței de muncă, în timp ce concurența internațională din partea unor state cu costuri salariale mai mici se intensifică. În același timp, apropierea de piețele vest-europene, capacitatea de producție în serii mici și flexibilitatea pot reprezenta avantaje importante în contextul dezvoltării nearshoring-ului.
Având în vedere aceste aspecte, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:
1. Care este strategia Ministerului Economiei pentru creșterea valorii adăugate generate și păstrate în România de industria textilă și a confecțiilor, prin trecerea de la modelul bazat predominant pe lohn către activități precum design, prototipare, dezvoltare de produs, controlul calității, logistică și producție integrată?
2. Câte companii din industria textilă beneficiază în prezent de programe de finanțare sau scheme de ajutor de stat pentru automatizare, digitalizare, eficiență energetică și modernizarea capacităților de producție și care este valoarea totală a finanțărilor acordate în ultimii 5 ani?
3. Ce programe concrete are ministerul pentru sprijinirea IMM-urilor din industria textilă în dezvoltarea propriilor branduri și produse cu valoare adăugată ridicată, inclusiv pentru accesul acestora la piețele externe?
4. Există o strategie națională pentru transformarea României într-un hub european de nearshoring pentru industria modei și confecțiilor? Dacă da, care sunt obiectivele, bugetul, termenele și indicatorii de performanță?
5. A realizat ministerul o analiză privind diferența dintre valoarea exporturilor de produse textile realizate în România și valoarea economică efectiv reținută în economia națională prin salarii, profituri, taxe și servicii conexe?
6. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru dezvoltarea unui brand „Made in Romania” asociat cu producție de calitate, proximitate, trasabilitate și standarde europene, astfel încât România să nu rămână doar un furnizor anonim pentru brandurile internaționale?
7. Care sunt obiectivele ministerului pentru următorii 5 ani privind creșterea productivității, exporturilor cu valoare adăugată ridicată și ponderii produselor dezvoltate și comercializate sub branduri românești?
Comments are closed