Adresată: Domnului Marian-Cătălin PREDOIU, viceprim-ministru interimar, ministru interimar al Afacerilor Interne și ministru interimar al Justiției
De către: Senator Costache CHERTIF
Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș
Obiectul întrebării: Amploarea alarmantă a abuzurilor și exploatării sexuale a minorilor în România și măsurile concrete ale statului român pentru prevenirea, combaterea și eradicarea fenomenului.
Stimate domnule viceprim-ministru și ministru interimar,
Protejarea copiilor împotriva abuzului și exploatării sexuale reprezintă una dintre cele mai importante responsabilități ale statului român. Datele disponibile în ultimii ani indică însă o evoluție profund îngrijorătoare a fenomenului, în special în mediul online, unde copiii sunt expuși racolării, manipulării, șantajului sexual, exploatării și distribuirii de materiale cu caracter sexual.
Potrivit datelor comunicate de organizația „Salvați Copiii România”, în anul 2025, linia de raportare operată în cadrul programului Ora de Net a înregistrat peste 53.000 de raportări privind materiale cu abuz sexual asupra copiilor. Organizația a atras atenția că amploarea fenomenului este în creștere accelerată și că o parte semnificativă a materialelor este generată chiar de copii, în contexte de presiune, manipulare, exploatare sau lipsă de conștientizare a consecințelor. Datele oficiale aferente anului 2024, prezentate de organizația „Salvați Copiii România”, pe baza informațiilor ANPDCA, indică 1.865 de cazuri de abuz sexual asupra copiilor, precum și alte 66 de cazuri de exploatare sexuală a copilului. În 2.559 de dosare a fost solicitată urmărirea penală a abuzatorului.
Fenomenul trebuie privit însă în ansamblu, întrucât numărul cazurilor cunoscute de autorități nu poate fi considerat ca redând o imagine completă a realității. O proporție importantă a abuzurilor nu este raportată, iar extinderea platformelor digitale, a rețelelor sociale și a serviciilor de comunicare online a creat noi modalități de racolare și exploatare a minorilor.
Un element deosebit de important îl constituie cooperarea internațională în identificarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor. National Center for Missing & Exploited Children (NCMEC) din Statele Unite operează CyberTipline, mecanism prin care sunt primite raportări privind suspiciuni de exploatare sexuală a copiilor. Datele oficiale furnizate de NCMEC arată că în anul 2025 CyberTipline a primit 21,3 milioane de raportări, iar, potrivit presei din România, peste 53.000 de raportări au fost identificate și escaladate pentru intervenție din cauza caracterului urgent sau a existenței unui copil aflat în pericol iminent.
Exprim părerea că amploarea fenomenului impune depășirea abordărilor pur declarative și trecerea la un sistem de intervenție rapidă, specializat, integrat și măsurabil, în care fiecare alertă privind un copil posibil victimă să primească un răspuns instituțional proporțional cu gravitatea și urgența situației.
Având în vedere situația prezentată mai sus și ținând cont de responsabilitatea Ministerului Afacerilor Interne în prevenirea și combaterea criminalității, precum și rolul structurilor de poliție și al cooperării internaționale în investigarea faptelor de exploatare sexuală a minorilor, vă solicit respectuos să îmi comunicați:
1.Care este numărul total al sesizărilor, dosarelor penale și victimelor minore identificate în România în anii 2023, 2024, 2025 și în anul 2026 până la data răspunsului, în cauzele privind violul, agresiunea sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale, exploatarea sexuală a minorilor, pornografia infantilă și alte infracțiuni de natură sexuală săvârșite asupra minorilor.
2.Câte sesizări privind abuzul și exploatarea sexuală a minorilor, din numărul total, au avut ca sursă o notificare transmisă prin NCMEC/CyberTipline, în fiecare dintre anii perioadei 2023-2026.
3.Câte dintre notificările primite prin intermediul NCMEC au condus la:
a). identificarea unei victime minore;
b). identificarea unui suspect;
c). deschiderea unui dosar penal;
d).efectuarea de percheziții;
e). punerea în mișcare a acțiunii penale;
f). trimiterea în judecată;
g). obținerea unei condamnări definitive.
4.Care este timpul mediu de reacție al autorităților române de la primirea unei notificări privind un posibil caz de exploatare sexuală a unui copil până la transmiterea acesteia către structura competentă și până la efectuarea primelor acte de urmărire penală.
5.Dacă există, la nivelul Poliției Române, un mecanism operațional permanent, centralizat și specializat pentru procesarea notificărilor NCMEC. Dacă da, vă rog să precizați structura responsabilă, numărul de polițiști și specialiști alocați, precum și programul și capacitatea operațională a acesteia.
6.Câte notificări primite de la NCMEC în ultimii trei ani au rămas în curs de soluționare, câte au fost clasate și din ce motive. Vă solicit prezentarea datelor defalcate anual și, în măsura în care legislația permite, pe principalele categorii de motive ale clasării.
7.În ce măsură există schimburi automate sau standardizate de date între NCMEC, Poliția Română, DIICOT și celelalte instituții competente, astfel încât sesizările privind minori aflați într-un posibil pericol imediat să fie soluționate cu prioritate.
8.Având în vedere că numeroase cazuri implică platforme tehnologice și furnizori de servicii din afara României, care este situația cooperării dintre autoritățile române, NCMEC, autoritățile americane și principalele platforme online în ceea ce privește identificarea autorilor și conservarea probelor digitale.
9.Câte solicitări de date, conservare a probelor sau asistență judiciară internațională au fost formulate de autoritățile române în anii 2023, 2024 și 2025 în cauze privind exploatarea sexuală a minorilor în mediul online și care a fost durata medie de soluționare a acestora.
10.Numărul polițiștilor specializați în investigarea infracțiunilor privind exploatarea sexuală a minorilor în mediul online, la nivel național, și considerați că efectivele și dotarea tehnică actuală sunt suficiente în raport cu creșterea exponențială a volumului de sesizări.
11.Ce buget a alocat Ministerul Afacerilor Interne în anii 2023, 2024, 2025 și 2026 pentru:
a)combaterea exploatării sexuale a minorilor;
b)investigarea criminalității informatice împotriva minorilor;
c)pregătirea profesională a polițiștilor;
d)infrastructura tehnică pentru identificarea și analizarea materialelor CSAM;
e)sprijinirea victimelor minore.
12.Numărul persoanelor condamnate definitiv în România în anii 2023, 2024 și 2025 pentru infracțiuni privind abuzul sau exploatarea sexuală a minorilor, cu defalcare pe principalele infracțiuni și tipuri de pedeapsă.
13.Care este, raportat la ansamblu, proporția dosarelor privind abuzul sexual asupra minorilor în care victima a fost identificată și a beneficiat efectiv de servicii specializate de protecție, consiliere psihologică și asistență juridică.
14.Având în vedere riscul de retraumatizare a copiilor în cursul anchetei și procedurilor judiciare, ce măsuri concrete au fost luate pentru extinderea în România a modelului Barnahus, prin care audierea, evaluarea medico-psihologică și sprijinirea copilului victimă sunt realizate într-un cadru integrat și adaptat nevoilor minorului.
15.Dacă există în prezent un plan național interinstituțional, cu obiective, termene și indicatori măsurabili, pentru reducerea abuzului și exploatării sexuale a minorilor în mediul online. În eventualitatea unui răspuns afirmativ, vă solicit prezentarea obiectivelor, termenelor și rezultatelor obținute până în prezent.
16.Ce măsuri concrete intenționează Ministerul Afacerilor Interne să implementeze în perioada 2026-2028 pentru:
a)reducerea timpului de reacție la sesizările privind exploatarea sexuală a copiilor;
b)creșterea capacității Poliției Române de investigare a infracțiunilor online împotriva minorilor;
c)îmbunătățirea cooperării cu NCMEC și autoritățile americane;
d)identificarea mai rapidă a victimelor minore;
e)destructurarea rețelelor de exploatare sexuală a minorilor;
f)prevenirea racolării minorilor pe rețelele sociale și platformele de comunicare online.
17.În condițiile în care amploarea fenomenului depășește evident capacitatea unei singure instituții, ce demersuri ați inițiat pentru instituirea unui mecanism național permanent de coordonare între MAI, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii, autoritățile pentru protecția copilului, Ministerul Educației, DIICOT și organizațiile neguvernamentale specializate.
18.Dacă MAI consideră că actualul răspuns instituțional al statului român este proporțional cu amploarea fenomenului, având în vedere creșterea semnificativă a raportărilor privind materialele de abuz sexual asupra copiilor. În cazul unui răspuns afirmativ, vă solicit să prezentați indicatorii concreți care demonstrează eficiența acestui sistem, iar dacă răspunsul este negativ, vă solicit să precizați ce măsuri urgente considerați necesare și în ce termen vor fi implementate.
Vă solicit ca răspunsul să conțină, pe cât posibil, date statistice defalcate pe ani, județe și categorii de infracțiuni, precum și indicatori privind numărul de cauze soluționate, cauze aflate în lucru, trimiteri în judecată și condamnări definitive.
Comments are closed