Costache Chertif – Interpelare – Tratamentul juridic și financiar aplicat urmașilor persoanelor persecutate din motive etnice în perioada 1940-1945. Situația urmașilor românilor refugiați, expulzați și strămutați din Transilvania de Nord în urma Dictatului de la Viena și necesitatea clarificării diferenței de tratament aplicate lor contrar principiului egalității și nediscriminării

Adresată: Domnului Ilie-Gavril BOLOJAN, prim-ministru interimar al României

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul interpelării: Tratamentul juridic și financiar aplicat urmașilor persoanelor persecutate din motive etnice în perioada 1940-1945. Situația urmașilor românilor refugiați, expulzați și strămutați din Transilvania de Nord în urma Dictatului de la Viena și necesitatea clarificării diferenței de tratament aplicate lor contrar principiului egalității și nediscriminării.

Domnule prim-ministru interimar,

În temeiul dispozițiilor constituționale și regulamentare privind exercitarea controlului parlamentar asupra Guvernului, vă solicit să clarificați situația juridică, financiară și administrativă a persoanelor îndreptățite la indemnizațiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, în special a urmașilor persoanelor care au fost refugiate, expulzate sau strămutate în perioada 1940-1945.

Prezenta interpelare urmărește ca statul român, pe care îl reprezentați, să aplice în mod efectiv principiile egalității în drepturi, nediscriminării, proporționalității și respectului față de victimele persecuțiilor etnice, indiferent de originea lor.

Pentru urmașii persoanelor care au fost alungate din propriile case, refugiate sau strămutate în urma evenimentelor din 1940, succesiunea prorogărilor reprezintă nu doar o problemă financiară, ci și una de reparație morală și de încredere în statul român.

În condițiile în care legislația a recunoscut deja dreptul la indemnizație, solicit Guvernului să explice de ce exercitarea efectivă a acestui drept continuă să fie amânată și, mai ales, să precizeze dacă această situație va înceta definitiv la 1 ianuarie 2027.

Problema pe care v-o supun atenției și care a generat în ultimii ani multiple proteste publice prezintă o gravitate aparte în cazul urmașilor românilor care au fost persecutați, expulzați, refugiați sau strămutați din teritoriile românești cedate temporar Ungariei în urma celui de-al Doilea Arbitraj de la Viena din 30 august 1940.

Așa cum bine cunoașteți, în urma celui de-al Doilea Arbitraj de la Viena, România a fost obligată să cedeze Ungariei partea de Nord a Transilvaniei. Teritoriul a intrat sub administrație maghiară începând cu luna septembrie 1940 și a revenit României în toamna anului 1944.

Perioada ocupației a fost însoțită de acte de violență, arestări, internări, expulzări și deplasări forțate ale populației românești. Surse istorice consemnează, între altele, masacrele de la Treznea și Ip, precum și internarea unor români în lagăre de pe teritoriul Ungariei. Un raport referitor la situația din Transilvania de Nord pentru perioada 30 august 1940 – 1 noiembrie 1941 consemna 919 omoruri, 1.126 de schingiuiri, 4.126 de bătăi și 15.893 de arestări; alte documente consemnează că, numai în septembrie 1940, la lagărul de la Püspökladány au fost internați 1.315 români.

În același timp, teritoriul a reprezentat unul dintre principalele spații ale Holocaustului din Europa Centrală și de Est. Potrivit United States Holocaust Memorial Museum, circa 146.000 de evrei locuiau în Transilvania de Nord în 1941, iar cel puțin 90.000 de evrei din Transilvania de Nord au fost deportați la Auschwitz de autoritățile maghiare în 1944.

Este esențial ca statul român să recunoască și să trateze în mod coerent toate formele de persecuție etnică produse în această perioadă, fără ca memoria victimelor să fie ierarhizată în funcție de originea etnică a acestora.

Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 instituie drepturi pentru cetățenii români care au suferit persecuții din motive etnice în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945. Printre situațiile prevăzute de actul normativ se află deportarea în ghetouri și lagăre de concentrare, privarea de libertate, refugierea, expulzarea sau strămutarea în altă localitate și participarea la detașamente de muncă forțată. Prin Legea nr. 154/2021 a fost introdus art. 3^1 în OG nr. 105/1999, prin care s-a extins sfera beneficiarilor și asupra anumitor copii ai persoanelor persecutate.

În ceea ce privește copiii persoanelor aflate în situațiile prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. c) și g), precum și copiii prevăzuți la art. 3^1, plata drepturilor a fost însă amânată succesiv.

În forma actuală a legislației, după mai multe prorogări succesive, art. XXXVII din Legea nr. 141/2025 stabilește că drepturile respective se acordă începând cu 1 ianuarie 2027.

Prin urmare, în cazul acestor categorii, există o diferență semnificativă între momentul recunoașterii dreptului și momentul efectiv al plății. Casele teritoriale de pensii au avut și au în continuare obligația de a analiza cererile și de a emite hotărâri privind stabilirea drepturilor, însă plata efectivă pentru categoriile vizate de prorogare rămâne amânată până la 1 ianuarie 2027. În practică, una dintre cele mai afectate categorii este cea a urmașilor persoanelor care au fost refugiate, expulzate sau strămutate, categorie în care se regăsește un număr important de urmași ai românilor obligați să-și părăsească domiciliile din Transilvania de Nord în urma instaurării administrației maghiare după 30 august 1940.

Problema care se ridică nu este aceea de a solicita un privilegiu pentru etnicii români și nici de a diminua drepturile victimelor aparținând altor etnii. Dimpotrivă, problema este dacă statul român poate institui și menține, timp de mai mulți ani, un regim în care o categorie de urmași ai victimelor persecuțiilor etnice, inclusiv urmașii celor expulzați sau refugiați din teritoriile românești ocupate în 1940, este împiedicată să primească efectiv indemnizația recunoscută de lege, în timp ce alte categorii de victime și urmași beneficiază de drepturile lor în alte condiții.

Consider că această situație impune o analiză serioasă din perspectiva art. 16 din Constituția României privind egalitatea în drepturi, a principiului nediscriminării, precum și a art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului și a art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului subliniază în mod constant că o diferență de tratament este compatibilă cu principiul nediscriminării numai dacă are o justificare obiectivă și rezonabilă, într-o societate autentic democratică, și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit. Ghidul actual al Curții privind art. 14 și Protocolul nr. 12 include în continuare jurisprudența relevantă privind interzicerea discriminării.

În același timp, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării definește discriminarea directă prin raportare la situația în care unei persoane îi este aplicat un tratament mai puțin favorabil decât unei alte persoane aflate într-o situație comparabilă, pe baza unui criteriu protejat, între criteriile enumerate aflându-se și etnia.

În aceste condiții, consider necesar ca Guvernul să prezinte nu doar justificarea bugetară a prorogărilor, ci și o analiză privind efectul concret al acestora asupra diferitelor categorii de victime și urmași, inclusiv din perspectiva originii etnice și a tipului de persecuție suferit.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă solicit să comunicați punctual:

1. Care este, la data de 1 septembrie 2026, numărul total al persoanelor pentru care au fost stabilite drepturi în temeiul art. 3^1 din OG nr. 105/1999, dar plata acestora este amânată în temeiul legislației în vigoare. Vă solicit ca datele să fie prezentate defalcat pe fiecare județ și pe municipiul București, precum și pe fiecare dintre categoriile prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. c) și g) și art. 3^1 din OG nr. 105/1999.

• Care este numărul persoanelor din această categorie care sunt urmași ai unor persoane care au fost:
• refugiate;
  b) expulzate;
  c) strămutate;
  d) evacuate din locuințe;
  e) internate sau private de libertate;
  f) trimise în detașamente de muncă forțată;

și câte dintre aceste persoane provin din familii care au fost afectate de ocupația maghiară asupra Transilvaniei de Nord în perioada 1940-1944.

3. Câte hotărâri de stabilire a drepturilor au fost emise de casele teritoriale de pensii în baza art. 3^1 din OG nr. 105/1999 pentru persoanele din categoriile a căror plată este prorogată până la 1 ianuarie 2027. Solicit defalcarea datelor pe județe și pe municipiul București.

4. Care este cuantumul lunar și anual total al indemnizațiilor aferente drepturilor deja stabilite, dar neachitate, pentru fiecare județ și pentru municipiul București. Vă solicit prezentarea separată a:

1. obligațiilor aferente anului 2026;
2. obligațiilor care vor deveni exigibile începând cu 1 ianuarie 2027;
3. eventualelor diferențe restante aferente perioadelor anterioare.

5. Care este impactul bugetar estimat al acordării efective a drepturilor începând cu 1 octombrie 2026, respectiv cu 1 ianuarie 2027, pentru toate persoanele ale căror drepturi au fost stabilite potrivit legii.

6. Care au fost, în mod concret, motivele pentru care Guvernul a optat pentru prorogarea succesivă a termenului de plată a drepturilor aferente categoriilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) și g) și art. 3^1 din OG nr. 105/1999. Vă solicit să indicați distinct:

1. motivul financiar-bugetar;
2. impactul bugetar anual estimat;
3. existența unor constrângeri impuse prin legislația fiscal-bugetară;
4. orice alte considerente economice, sociale sau administrative invocate în fundamentarea măsurilor.

7. Care sunt studiile, analizele de impact, memorandumurile, notele de fundamentare și punctele de vedere juridice care au stat la baza fiecărei prorogări succesive. Solicit transmiterea sau indicarea exactă a documentelor care au fundamentat măsurile respective.

8. Dacă a fost analizată sau nu de către Guvern posibilitatea ca prorogarea succesivă a plății să producă un efect disproporționat asupra persoanelor vârstnice, în condițiile în care beneficiarii direcți și urmașii lor sunt persoane aflate, în numeroase cazuri, la o vârstă înaintată. Dacă da, vă rog să comunicați concluziile analizei. Dacă nu, vă rog să explicați de ce o asemenea evaluare nu a fost realizată.

9. Dacă a fost efectuată sau nu de cătreGuvern o analiză privind impactul măsurilor asupra urmașilor românilor refugiați, expulzați sau strămutați din Transilvania de Nord în urma ocupării teritoriului de către Ungaria în perioada 1940-1944. În caz afirmativ, solicit prezentarea concluziilor. În caz negativ, solicit să precizați motivele pentru care o asemenea analiză nu a fost realizată.

10. Dacă Guvernul a analizat sau nu situația din perspectiva principiului constituțional al egalității în drepturi și a interdicției discriminării, inclusiv sub aspectul posibilității ca o normă aparent neutră din punct de vedere etnic să producă, în fapt, un efect disproporționat asupra unei anumite categorii etnice sau istorice de victime. În caz afirmativ, vă rog să indicați instituția care a realizat analiza și concluziile acesteia.

11. Dacă Ministerul Justiției a formulat sau nu un punct de vedere privind compatibilitatea prorogărilor succesive cu:

a)art. 16 din Constituția României;

b)art. 20 din Constituție;

c)art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului;

d)art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție;

e)Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială;

f)legislația națională în materia combaterii discriminării.

În caz afirmativ, solicit transmiterea punctului de vedere și indicarea datei și numărului documentului.

12.Dacă Guvernul a solicitat sau nu un punct de vedere al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării cu privire la efectul măsurilor de prorogare asupra diferitelor categorii de beneficiari ai OG nr. 105/1999. În caz afirmativ, solicit comunicarea avizului, hotărârii sau punctului de vedere. În caz negativ, vă solicit să explicați de ce o asemenea consultare nu a fost considerată necesară.

13.Dacă există în evidențele Guvernului, ale Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale sau ale Casei Naționale de Pensii Publice date privind etnia beneficiarilor indemnizațiilor prevăzute de OG nr. 105/1999. Dacă asemenea date există și pot fi comunicate în condițiile legislației privind protecția datelor cu caracter personal, solicit o analiză statistică agregată care să permită identificarea eventualelor efecte disproporționate ale prorogării asupra diferitelor categorii de victime. Dacă asemenea date nu există, vă solicit să precizați dacă Guvernul consideră posibilă și necesară realizarea unei analize indirecte, pe baza tipului de persecuție și a teritoriului din care persoanele au fost refugiate, expulzate sau strămutate.

14.Care este numărul beneficiarilor OG nr. 105/1999 aflați în plată în prezent, defalcat pe tipul de persecuție prevăzut de art. 1 alin. (1) din ordonanță. Solicit, de asemenea, precizarea numărului și cuantumului indemnizațiilor aferente copiilor beneficiarilor care se află în plată în baza altor categorii pentru care plata nu a fost prorogată.

15.Dacă Guvernul consideră ca fiind justificată, din punct de vedere obiectiv și rezonabil, diferența de tratament rezultată din faptul că pentru unele categorii de urmași ai persoanelor persecutate din motive etnice drepturile sunt plătite, în timp ce pentru categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) și g) și art. 3^1 plata este prorogată până la 1 ianuarie 2027. Vă solicit să precizați criteriul obiectiv care justifică această diferență.

16.În situația în care Guvernul apreciază că diferența de tratament este justificată exclusiv de considerente bugetare, de ce nu a fost analizată o soluție de eșalonare, de prioritizare sau de identificare a unor surse bugetare alternative care să permită începerea plăților înainte de 1 ianuarie 2027.

17. Având în vedere caracterul reparatoriu și moral al legislației privind victimele persecuțiilor etnice, Guvernul intenționează sau nu să renunțe la prorogarea până la 1 ianuarie 2027 și să permită plata efectivă a drepturilor stabilite în baza art. 3^1 din OG nr. 105/1999 într-un termen mai scurt? În caz afirmativ, vă solicit să indicați data concretă la care Guvernul intenționează să inițieze modificarea legislativă necesară și data estimată pentru începerea plăților.

18.În cazul în care Guvernul menține termenul de 1 ianuarie 2027, vă solicit să precizați dacă există garanții bugetare și administrative că, la această dată, toate persoanele ale căror drepturi au fost stabilite vor intra efectiv în plată, fără o nouă prorogare.

19.Dacă Guvernul intenționează sau nu să achite retroactiv drepturile aferente perioadei în care plata a fost amânată, inclusiv eventualele actualizări sau diferențe rezultate din legislația aplicabilă. Vă solicit să precizați expres temeiul juridic și modalitatea de calcul.

20. Dacă Guvernul României consideră că urmașii românilor persecutați, refugiați, expulzați sau strămutați din Transilvania de Nord în perioada ocupației maghiare trebuie să beneficieze de un tratament juridic și financiar egal, în raport cu orice altă categorie de cetățeni români aflați într-o situație juridică și factuală comparabilă. În cazul unui răspuns afirmativ, vă solicit să indicați măsurile concrete, termenul de aplicare și sursa de finanțare prin care Guvernul intenționează să asigure această egalitate.

Solicit răspuns în scris, punctual și în termenul legal la fiecare dintre întrebările formulate mai sus, precum și transmiterea documentelor justificative și a datelor statistice disponibile.