Către: Ministerul Energiei,
În atenția domnului ministru interimar Ilie Bolojan
De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția nr. 24 Iași
Obiectul întrebării: Asigurarea securității exploatărilor de gaze naturale din Marea Neagră și protejarea infrastructurii energetice strategice a României
Stimate Domnule Ministru Interimar,
România intră într-o etapă decisivă pentru securitatea sa energetică, odată cu apropierea momentului începerii producției de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep. Proiectul reprezintă una dintre cele mai importante investiții energetice realizate în România și presupune existența unei infrastructuri complexe, amplasate atât offshore, cât și onshore: platforme de producție, sonde, instalații submarine, conducte de colectare, conducta principală de transport către țărm și infrastructura de la Tuzla.
În perioada ianuarie–iulie 2026, în cadrul proiectului Neptun Deep au fost instalate platforma offshore de producție și conducta principală de transport către țărm, iar șase dintre cele zece sonde de dezvoltare au fost finalizate. Producția este prevăzută să înceapă în anul 2027.
Dimensiunea strategică a proiectului impune ca protejarea acestei infrastructuri să fie tratată de statul român ca o componentă a securității naționale. România nu își poate permite ca investiții de ordinul miliardelor de euro și resurse energetice care pot reduce dependența de importuri să fie expuse unor riscuri insuficient evaluate sau unor vulnerabilități instituționale.
Actualitatea acestei teme este demonstrată și de incidentul din 11 august 2026, când două drone de tip Gerbera au fost descoperite în derivă în apropierea proiectului Neptun Deep, în zona economică exclusivă a României, și au fost neutralizate de militarii români. Potrivit informațiilor publice, dronele au fost observate de o navă civilă, iar incidentul a determinat intervenția structurilor militare pentru eliminarea riscului la adresa navigației și infrastructurii energetice.
Un asemenea incident ridică în mod legitim întrebări privind capacitatea României de a detecta, identifica și neutraliza în timp util amenințările care pot viza platformele offshore, conductele submarine, instalațiile de producție, sistemele de comunicații și infrastructura terestră aferentă exploatării gazelor din Marea Neagră.
În același timp, infrastructura energetică modernă este expusă unor riscuri multiple: atacuri cu drone, mine marine și alte dispozitive plutitoare, sabotaj, atacuri asupra conductelor submarine, acțiuni asupra instalațiilor offshore, atacuri cibernetice asupra sistemelor industriale și de control, precum și acțiuni de recunoaștere sau interferență asupra infrastructurii critice.
În aceste condiții, simpla existență a unor responsabilități distribuite între mai multe instituții nu poate substitui existența unui mecanism național integrat de protecție a infrastructurii energetice din Marea Neagră, cu responsabilități clare, capacități de supraveghere permanentă și proceduri de intervenție rapidă.
Consider că România trebuie să demonstreze că resursele sale naturale din Marea Neagră sunt protejate proporțional cu importanța lor strategică. Gazele naturale extrase din Neptun Deep trebuie să reprezinte nu doar o oportunitate economică, ci și un instrument real de consolidare a independenței și securității energetice a României.
Având în vedere cele prezentate, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:
1. Care este, la data de 14 august 2026, nivelul de securitate fizică și tehnologică asigurat infrastructurii aferente proiectului Neptun Deep?
2. Care sunt instituțiile statului român responsabile, în prezent, pentru protecția platformelor offshore, a instalațiilor submarine, a conductelor de gaze, a sistemelor de comunicații și a infrastructurii terestre aferente proiectului?
3. Există o structură unică de coordonare responsabilă pentru securitatea infrastructurii energetice offshore din Marea Neagră? Dacă nu există, intenționează Guvernul să creeze o asemenea structură?
4. Ce capacități de supraveghere permanentă a zonei maritime din jurul infrastructurii energetice offshore deține România?
5. Care este timpul estimat de reacție al autorităților române în cazul detectării unei drone, nave suspecte, mine marine sau altei amenințări în proximitatea unei platforme de producție?
6. Ce sisteme de detectare sunt utilizate pentru identificarea dronelor aeriene și maritime, a obiectelor plutitoare și a altor amenințări care pot afecta infrastructura offshore?
7. Incidentul din 11 august 2026, privind cele două drone de tip Gerbera descoperite în apropierea proiectului Neptun Deep, a determinat reevaluarea procedurilor de securitate ale infrastructurii energetice offshore? Dacă da, ce măsuri suplimentare au fost dispuse?
8. A fost realizată o analiză privind posibilitatea ca dronele, dispozitivele maritime sau alte obiecte detectate în proximitatea infrastructurii energetice să fie utilizate pentru recunoaștere, sabotaj sau pregătirea unui atac asupra infrastructurii critice?
9. Ce măsuri sunt prevăzute pentru protejarea celor aproximativ 160 km de conductă offshore care leagă infrastructura de producție Neptun Deep de țărm?
10. Cum este monitorizată conducta submarină și cum poate fi detectată o eventuală tentativă de deteriorare, sabotare sau intervenție neautorizată asupra acesteia?
11. Există sisteme de monitorizare acustică, senzori submarini, drone maritime sau alte tehnologii destinate supravegherii conductelor și instalațiilor submarine?
12. Ce măsuri sunt luate pentru protejarea platformei Neptun Alpha, inclusiv împotriva atacurilor cu drone aeriene, drone maritime, ambarcațiuni fără echipaj, dispozitive explozive sau alte mijloace asimetrice?
13. Care este nivelul de protecție împotriva atacurilor cibernetice asupra sistemelor industriale, SCADA, comunicațiilor și sistemelor de control aferente infrastructurii de extracție și transport al gazelor?
14. Au fost efectuate, în 2025 și 2026, teste sau exerciții de simulare a unui atac asupra infrastructurii energetice din Marea Neagră? Vă solicit să precizați instituțiile participante și principalele concluzii.
15. Există un plan național de intervenție în cazul unui atac sau act de sabotaj asupra unei platforme offshore ori asupra unei conducte submarine de gaze naturale?
16. Care este procedura de intervenție în cazul în care o amenințare este identificată în zona economică exclusivă a României, dar se află în afara apelor teritoriale?
17. Ce cooperare există între Ministerul Energiei, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Navală Română, SRI, operatorii proiectului și celelalte instituții competente pentru protejarea infrastructurii energetice din Marea Neagră?
18. În ce măsură beneficiază România de cooperarea cu NATO, Uniunea Europeană, Bulgaria și Turcia pentru supravegherea și protejarea infrastructurii critice din Marea Neagră?
19. Guvernul intenționează să solicite sau să utilizeze capacități NATO și europene de supraveghere, recunoaștere și protecție maritimă pentru infrastructura energetică strategică a României?
20. Care este bugetul alocat în anul 2026 pentru securitatea infrastructurii energetice offshore din Marea Neagră și care este suma estimată a fi necesară pentru anul 2027, odată cu intrarea în producție a Neptun Deep?
21. Ce investiții sunt prevăzute pentru dezvoltarea capacităților naționale de detectare și monitorizare a amenințărilor asupra infrastructurii energetice offshore până la sfârșitul anului 2027?
22. A fost elaborată o evaluare națională integrată a riscurilor pentru exploatările de gaze naturale din Marea Neagră, care să includă riscurile militare, teroriste, de sabotaj, cibernetice, maritime și de mediu?
23. Care sunt scenariile considerate de Guvern ca reprezentând cele mai grave amenințări pentru continuitatea producției și transportului gazelor naturale din Marea Neagră?
24. În cazul indisponibilizării temporare a unei platforme offshore sau a conductei de transport, ce capacități alternative are România pentru a menține alimentarea Sistemului Național de Transport al gazelor naturale și pentru a evita o perturbare majoră a securității energetice?
25. Ce măsuri sunt prevăzute pentru protejarea infrastructurii de la țărm, inclusiv a stației de măsurare și a punctului de conectare de la Tuzla, precum și a conductelor și instalațiilor care preiau gazele provenite din Marea Neagră?
26. Consideră Ministerul Energiei că actualul sistem instituțional de protecție a infrastructurii energetice din Marea Neagră este suficient pentru nivelul de risc existent în regiune? Vă solicit să prezentați evaluarea concretă și criteriile pe baza cărora a fost formulată această concluzie.
27. Are Guvernul în vedere elaborarea unei Strategii Naționale pentru Protecția Infrastructurii Energetice din Marea Neagră, cu responsabilități instituționale clare, buget multianual, capacități tehnologice și proceduri de intervenție?
28. În cât timp estimează Ministerul Energiei că România va dispune de capacități complete de supraveghere și protecție a infrastructurii energetice offshore, inclusiv împotriva dronelor și amenințărilor submarine?
29. Ce măsuri sunt luate pentru ca dezvoltarea exploatărilor de gaze naturale din Marea Neagră să fie însoțită simultan de dezvoltarea capacităților militare și civile necesare protejării acestor resurse?
30. În final, vă solicit să precizați dacă Guvernul României își asumă constituirea, înainte de intrarea în producție a Neptun Deep, a unui mecanism național integrat pentru protecția infrastructurii energetice din Marea Neagră, capabil să asigure supravegherea, prevenirea, detectarea și intervenția în cazul unor amenințări asupra instalațiilor energetice strategice.
Comments are closed