Deputatul AUR Cristina Dascălu acuză vechea coaliție PSD-PNL-USR-UDMR de pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR, după eșecul negocierilor privind noua lege a salarizării. Deputatul atrage atenția că termenul și condițiile reformei erau cunoscute, dar statul a fost incapabil să livreze la timp o decizie clară.
„România încheie luna august cu una dintre cele mai grele note de plată ale actualei guvernări: 770 de milioane de euro din PNRR rămân pierdute după eșecul negocierilor privind noua lege a salarizării. Termenul reformei era cunoscut. Condițiile erau cunoscute. Miza financiară era cunoscută. Iar calendarul PNRR nu a fost descoperit ieri.
Cu toate acestea, România a ajuns la capătul perioadei de implementare cu o reformă esențială blocată în negocieri politice. Președintele României a confirmat că PSD, PNL, USR și UDMR își asumă împreună pierderea celor 770 de milioane de euro.
Această asumare colectivă spune foarte mult despre actuala putere. Patru partide au găsit formula unei majorități parlamentare și a unei guvernări comune, însă aceeași majoritate s-a dovedit incapabilă să livreze la timp una dintre reformele de care depindeau fonduri europene importante.
România avea bani, avea un program de finanțare, avea obiective și avea un termen. I-a lipsit decizia. Iar decizia politică amânată se transformă astăzi în bani pierduți.
Legea salarizării trebuia să așeze într-o arhitectură coerentă un sistem construit în timp prin excepții, derogări, legi speciale și intervenții succesive. Reforma avea o miză mult mai mare decât simpla îndeplinire a unui jalon european: ea trebuia să aducă predictibilitate în sistemul public, să reducă discrepanțele și să ofere o perspectivă sustenabilă asupra cheltuielilor salariale.
Partidele aflate la guvernare au împins reforma până în punctul în care timpul a devenit adversarul lor. Iar timpul, în cazul PNRR, are un preț: 770 de milioane de euro.
Suma se adaugă celor aproximativ 458,7 milioane de euro pierdute deja în cadrul cererii de plată numărul 3, ca urmare a unor jaloane și reforme care au rămas neîndeplinite sau au fost implementate cu deficiențe.
Vorbim, așadar, despre peste 1,2 miliarde de euro care se desprind din finanțarea pe care România o putea transforma în investiții, infrastructură, modernizare și reforme structurale.
În spatele acestei cifre se află însă o întrebare politică mult mai serioasă: ce fel de stat construim atunci când cerem societății sacrificii pentru echilibrarea bugetului, iar statul însuși lasă bani europeni să se piardă?
Românii aud zilnic despre deficit, despre constrângeri bugetare, despre cheltuieli care trebuie reduse și despre necesitatea unor măsuri dificile. În acest context, pierderea unor sute de milioane de euro prin neîndeplinirea unor angajamente asumate de stat devine o contradicție pe care nicio strategie de comunicare nu o poate acoperi.
După ani de guvernare, România se află din nou în situația de a explica de ce un obiectiv asumat nu a fost dus până la capăt.
PSD, PNL, USR și UDMR au participat la guvernare, direct sau indirect, în perioada în care aceste reforme trebuiau pregătite, negociate și finalizate. Fiecare dintre aceste formațiuni a avut reprezentare în structurile de decizie ale statului și acces la toate informațiile privind calendarul PNRR.
Astăzi, România are rezultatul. Banii pierduți sunt reali. Termenele au trecut. Responsabilitatea rămâne.
Din opoziție, avem obligația de a privi această situație din perspectiva cetățeanului, nu din perspectiva confortului partidelor aflate la putere.
Pentru un român, 770 de milioane de euro înseamnă o sumă abstractă doar până când o raportezi la ceea ce statul poate construi cu acești bani. Înseamnă investiții amânate, proiecte care își pierd sursa de finanțare, infrastructură care așteaptă, comunități care rămân captive în decalaje pe care România europeană ar fi trebuit să le reducă.
PNRR a fost una dintre cele mai importante ferestre de oportunitate pe care România le-a avut în ultimele decenii.
Generații întregi au așteptat investițiile pe care fondurile europene le puteau accelera. Regiuni întregi au nevoie de infrastructură, de servicii publice moderne, de școli și spitale adaptate unei societăți europene. România avea la dispoziție o resursă financiară extraordinară și un mecanism care lega banii de reforme.
Astăzi, la finalul acestui parcurs, bilanțul trebuie privit cu luciditate. Fiecare jalon ratat înseamnă o oportunitate pierdută. Fiecare reformă amânată produce un cost. Fiecare milion de euro pierdut restrânge spațiul în care România își poate construi viitorul.
România merită mai mult decât explicații despre negocieri eșuate. Merită o administrație capabilă să folosească fiecare resursă disponibilă și o clasă politică suficient de matură încât să înțeleagă valoarea fiecărui euro pus la dispoziția țării.
PNRR se încheie. Responsabilitatea pentru modul în care România a folosit această șansă abia începe să fie judecată.
Iar opoziția va continua să ceară ceea ce actuala putere încearcă prea des să evite: transparență, răspundere și respect pentru banii românilor și pentru șansa europeană a acestei țări”, a declarat Cristina Dascălu, deputat AUR.
Comments are closed