Victor Cațavei, coordonatorul comisiei AUR „Investiții și Programe de Finanțare”, critică incapacitatea guvernului de a finaliza zeci de kilometri de autostradă în termenul limită din PNRR. Potrivit acestuia, decontarea autostrăzilor se va face exclusiv din bugetul statului, deoarece guvernul a greșit prin asumarea unor termene nerealiste și a unui volum uriaș de proiecte și reforme imposibil de finalizat în fereastra foarte restrânsă a PNRR.
„Guvernul ratează termenul-limită din PNRR – 31 august 2026 – pentru zeci de kilometri de autostradă, inclusiv pentru tronsoane de pe A7 (Autostrada Moldovei), la nord de Bacău, și Autostrada A1 (ramificația Margina–Holdea), care nu vor fi finalizate la timp și vor fi decontate exclusiv din bugetul de stat.
Principalele proiecte și segmente afectate sunt următoarele:
– Autostrada Moldovei (A7): segmente (precum părți din tronsonul Ploiești–Focșani sau loturi cu întârzieri majore) au pierdut finanțarea europeană din cauza problemelor la procedurile de achiziție și a lipsei progresului fizic la timp.
– Autostrada Unirii (A8): capetele și secțiunile dificile de pe traseul Târgu Mureș–Târgu Neamț au fost scoase parțial sau total din jaloanele PNRR.
– Autostrada Transilvania (A3): loturi cu probleme contractuale sau blocaje birocratice au fost eliminate din schema de finanțare nerambursabilă.
– Autostrada A1: lucrările pe secțiunea Margina–Holdea (Autostrada A1 Lugoj–Deva) au atins un stadiu fizic general de doar 72%, conform celor mai recente raportări ale CNAIR.
Din cei 132,4 kilometri de autostradă rămași în execuție, doar 45,9 kilometri ar urma să fie finalizați până la 31 august, în timp ce alți 86,5 kilometri sunt programați pentru finalizare până la sfârșitul anului, din fonduri de la bugetul de stat.
Pierderea finanțării europene prin PNRR pentru aceste tronsoane de autostradă atrage după sine o serie de dezavantaje majore pentru bugetul național și ritmul de dezvoltare a infrastructurii, respectiv:
1. Presiune pe bugetul de stat: Proiectele scoase din PNRR trebuie finanțate integral din fonduri naționale (din fonduri proprii de la buget sau din împrumuturi scumpe ale statului), generând un deficit suplimentar de miliarde de euro.
2. Întârzieri în execuție: Trecerea de la o finanțare europeană nerambursabilă la fonduri naționale sau alternative blochează sau încetinește șantierele din cauza birocrației și a lipsei cronice de lichidități imediate.
3. Creșterea costurilor finale: Prelungirea termenelor de execuție din cauza problemelor de finanțare duce la scumpirea lucrărilor, provocată de inflație și de creșterea costului materialelor de construcții.
4. Compromiterea conectivității regionale: Rămân nefinalizate la timp coridoare rutiere strategice care ar fi trebuit să lege regiuni istorice importante (de exemplu, legătura cu Moldova sau traversarea Carpaților), afectând economia locală.
5. Presiune pe deficit: Pierderea finanțării din PNRR pentru autostrăzi și mutarea costurilor pe bugetul de stat adâncesc deficitul public, forțează împrumuturi scumpe și taxe mai mari, blochează alte investiții esențiale și întârzie dezvoltarea economică regională.
Guvernul a greșit prin asumarea unor termene nerealiste, prin birocrație greoaie și prin probleme în derularea achizițiilor publice.
În fapt, guvernul și-a asumat un volum uriaș de proiecte și de reforme imposibil de finalizat în fereastra foarte restrânsă a PNRR. Licitațiile au fost lansate târziu, iar contestațiile și blocajele administrative au întârziat deschiderea șantierelor.
În plus, a existat o lipsă de coordonare între autoritățile statului (inclusiv CNAIR) și regulile europene stricte de raportare și decontare.
În acest context, Alianța pentru Unirea Românilor atrage atenția asupra eșecului accesării acestor fonduri comunitare, ceea ce demonstrează falimentul administrativ al coaliției de guvernare, românii fiind cei care vor suporta nota de plată uriașă, din taxe și impozite, pentru a termina proiectele compromise.
Alianța pentru Unirea Românilor propune o serie de măsuri concrete pentru evitarea unor situații similare, respectiv:
1. Reducerea birocrației: Alianța pentru Unirea Românilor propune o reformă profundă și o redimensionare a personalului din instituțiile de control și companiile de stat din subordinea Ministerului Transporturilor (inclusiv CNAIR), pentru a elimina clientelismul politic și blocajele birocratice care întârzie marile șantiere.
2. Negocieri ferme și adaptate interesului național: Alianța pentru Unirea Românilor consideră că atragerea fondurilor europene trebuie făcută prin negocieri mult mai ferme cu Comisia Europeană, fără asumarea nerealistă a unor jaloane sau reforme toxice ori imposibil de îndeplinit în termene scurte.
3. Prioritizarea proiectelor realiste: Alianța pentru Unirea Românilor solicită concentrarea eforturilor pe obiective cu șanse reale de finalizare, evitând risipa sau supracontractarea unor angajamente pe care administrația publică centrală s-a dovedit incapabilă să le coordoneze.
4. Stoparea companiilor paralele și a clientelismului: Alianța pentru Unirea Românilor solicită evitarea creării de structuri birocratice suplimentare sau companii de stat paralele pe lângă ministere, care sunt exclusiv generatoare de sinecuri politice și sunt total ineficiente în gestionarea banului public.
5. Management integrat al proiectelor investiționale: Alianța pentru Unirea Românilor solicită introducerea unui sistem de management integrat pentru proiectele majore de infrastructură și reorganizarea procedurilor care blochează licitațiile și execuția pe șantiere”, a declarat Victor Cațavei.
Comments are closed