Victor Cațavei, coordonatorul comisiei AUR „Investiții și Programe de Finanțare”, atrage atenția asupra scăderii cu 82% a investițiilor străine directe în România în primul semestru din 2026 și pune acest declin pe seama instabilității fiscale și economice, a costurilor ridicate cu energia și a deteriorării mediului investițional.
Acesta avertizează asupra efectelor directe asupra locurilor de muncă și economiei și propune un pachet de măsuri pentru reducerea barierelor birocratice, atragerea capitalului extern și creșterea competitivității României.
„Banca Națională a României (BNR) a prezentat date economice foarte alarmante referitoare la evolutia investițiile străine directe (ISD) în România.
Astfel, investițiile străine s-au prăbușit cu un procent semnificativ de 82% în primul semestru din 2026, ajungând la o valoare de doar 669 milioane de euro, comparativ cu 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut.
În timp ce România se confruntă cu o prăbușire severă a investițiilor străine directe în 2026, situația regională arată că vecinii noștri (Polonia, Bulgaria și Ungaria) reușesc să atragă capital semnificativ.
România a coborât recent 12 poziții în Top World Competitiveness Yearbook 2026, clasându-se sub toate cele trei state menționate.
Această diminuare serioasă cu 82% a investițiilor străine directe (ISD) in semestrul I al anului 2026 exercită o presiune directă și negativă asupra pieței muncii din România, determinând deja intrarea pe minus a numărului total de angajări la nivel național.
În mod concret, relația dintre lipsa capitalului străin și piața muncii se manifestă prin contracția locurilor de muncă, înghețarea salariilor și modificarea structurii de recrutare.
Declinul investițiilor străine directe (ISD) în România este explicat printr-o serie de factori structurali și conjuncturali, respectiv:
- Profitabilitatea redusă din mediul economic national: Firmele străine din România au înregistrat câștiguri operaționale reduse, ceea ce a tăiat volumul profitului reinvestit.
- Lipsa de predictibilitate: Instabilitatea politicilor fiscale și economice din ultimul an calendaristic a determinat investitorii externi să devină prudenți.
- Ieșiri de capital: Companiile mamă au retras sume importante din subsidiarele locale sau au încasat dividende masive direct în trimestrele anterioare.
- Contextul de pe piata energiei: România continuă să se confrunte cu prețuri mari la energie electrică și gaze naturale, determinate de o tranziție energetică lentă și probleme de rețea. Pentru companiile mari din producție sau industrie grea, costul utilităților este un factor eliminatoriu. Acestea preferă să își extindă capacitățile în țări vecine care oferă scheme de sprijin energetic mai stabile.
- Eroziunea pieței locale: Deși salariile au crescut nominal, inflația ridicată a redus semnificativ încrederea consumatorilor și puterea de cumpărare reală în România.
- Explozia datoriei externe: Datoria externă a țării a depășit pragul de 232 de miliarde de euro. Această dezechilibrare majoră sperie agențiile de rating și investitorii instituționali, generând temeri legate de o viitoare corecție fiscală brutală sau chiar de o devalorizare a monedei naționale.
În acest context, pentru a combate declinul investițiilor străine directe (ISD) în România, Alianța pentru Unirea Românilor propune un pachet de măsuri menit să reducă barierele birocratice, să reformeze controlul statului asupra fluxului de capital și să utilizeze diplomația economică pentru atragerea de investitori.
Astfel, Alianța pentru Unirea Românilor propune o serie de măsuri concrete, respectiv:
- Desființarea comisiei de specialitate: AUR propune desființarea Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) și eliminarea pragurilor valorice birocratice pentru avizele de funcționare și investiții, considerându le piedici în calea capitalului extern.
- Echipe dedicate: Introducerea unor structuri de lucru specializate și orientate spre sprijinirea directă a companiilor internaționale care doresc să implementeze proiecte pe piața locală.
- Creșterea pragurilor de control: Inițiativele legislative susținute de partid au urmărit ridicarea pragului minim de la care o investiție străină intră sub lupa obligatorie a avizelor de securitate și control ale statului.
- Diplomație Economică; Utilizarea rețelei diplomatice a României ca instrument activ pentru promovarea ofertei economice naționale și deschiderea de noi piețe pentru export și parteneriate.
- Colaborare academică: Proiectele mari de investiții străine directe (ISD) ar urma să fie coordonate în strânsă legătură cu Academia Română pentru a asigura integrarea forței de muncă înalt calificate din universitățile locale.
- Asigurarea unei piețe echitabile pentru energie si utilități: Plafonarea tarifelor la distribuția de energie și gaze pentru marii consumatori industriali străini care deschid fabrici de producție în România si care contribuie la dezvoltara mediul economic national.
- Deblocarea și Urgentarea Proiectelor Europene, inclusiv prin renegocierea pachetelor de finanțare și direcționarea lor strategică pentru a susține marii investitori, în special în industrie, agricultură și infrastructură logistică”, a declarat Victor Cațavei, coordonatorul comisiei AUR “Investiții și Programe de Finanțare”.
Comments are closed