Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Accesul real al copiilor la educația timpurie de stat. De ce sunt părinții obligați, în fapt, să apeleze la servicii private?

Către: Ministerul Educației și Cercetării, în atenția domnului ministru Mihai Dimian

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Accesul real al copiilor la educația timpurie de stat. De ce sunt părinții obligați, în fapt, să apeleze la servicii private?

Stimate Domnule Ministru,

Constituția României consacră, prin art. 32, dreptul la învățătură și stabilește caracterul obligatoriu al învățământului general, precum și obligația statului de a asigura cadrul necesar exercitării acestui drept. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 include educația timpurie în sistemul național de învățământ, aceasta cuprinzând nivelul antepreșcolar, destinat copiilor cu vârste între 0 și 3 ani, și nivelul preșcolar, destinat copiilor între 3 și 6 ani. 

În documentele sale oficiale, Ministerul Educației afirmă, de altfel, obiectivul creșterii gradului de includere a copiilor în sistemul de educație timpurie. Prin PNRR, România și-a asumat inclusiv extinderea capacității sistemului pentru a ajunge, până în 2026, la includerea în serviciile de educație timpurie a 19% dintre copiii cu vârste între 0 și 3 ani și a 91% dintre copiii între 3 și 6 ani. 

Realitatea din teren ridică însă o problemă pe care consider că Ministerul trebuie să o trateze cu maximă seriozitate: dreptul formal la educație nu este suficient dacă infrastructura publică disponibilă nu permite accesul efectiv al copilului la aceasta.

Situația județului Iași este relevantă. Potrivit Raportului privind starea învățământului preuniversitar ieșean pentru anul școlar 2024–2025, în învățământul de stat existau 3 creșe aflate în subordinea primăriilor și 23 de grădinițe, iar în sistemul de stat erau cuprinși 329 de copii în nivelul antepreșcolar și 19.123 de copii în nivelul preșcolar. 

Funcționează însă și o rețea importantă de învățământ particular. În anul școlar 2024–2025, raportul ISJ Iași consemnează 35 de grădinițe particulare și o creșă particulară, în care erau înscriși 3.096 de copii în învățământul preșcolar și 170 de copii în învățământul antepreșcolar. 

Mai mult, în 2026, Inspectoratul Școlar Județean Iași a precizat că în municipiul Iași funcționează 13 creșe, iar alte creșe există în Miroslava, Ciurea, Târgu Frumos și Pașcani, în timp ce la nivelul județului doar 7 grădinițe mai au personalitate juridică proprie, celelalte fiind integrate în structurile unor școli. 

Această situație arată o realitate care merită analizată cu multă atenție: numărul de unități cu personalitate juridică nu este același lucru cu numărul efectiv de spații, grupe și locuri disponibile, iar pentru un părinte contează, în cele din urmă, dacă există un loc accesibil, în proximitatea domiciliului și la un cost suportabil.

În județul Neamț, problema trebuie analizată în aceeași manieră. Inspectoratul Școlar Județean Neamț a publicat inclusiv rapoarte privind locurile disponibile după etapele de înscriere și documentele aferente planului de școlarizare pentru educația timpurie.  În același timp, în martie 2026, Ministerul Educației a anunțat că una dintre cele 23 de creșe noi aflate în proces de operaționalizare este în județul Neamț, iar cele 23 de unități urmează să genereze aproximativ 1.300 de locuri noi la nivel național. 

Problema nu este doar câte clădiri există, ci câte locuri publice reale există în raport cu numărul copiilor care au nevoie de ele și cât de uniform sunt distribuite aceste locuri între localități și între mediul urban și cel rural.

O familie nu ar trebui să fie pusă în situația de a alege între venitul unui părinte și costul unei creșe private doar pentru că statul nu a creat suficiente locuri în sistemul public.

Educația timpurie trebuie privită ca o investiție în copil, în familie și în demografia României. Pentru o țară care își dorește familii tinere și copii, existența unei creșe sau a unei grădinițe accesibile nu reprezintă un privilegiu administrativ, ci una dintre condițiile concrete care fac posibilă viața profesională și familială.

Vă solicit, domnule Ministru, să precizați:

1. Care este, la nivelul anului 2026, numărul total al copiilor cu vârste între 0 și 6 ani din județele Iași și Neamț și câți dintre aceștia sunt înscriși în servicii publice de educație timpurie?

2. Care este numărul de creșe, grădinițe, grupe și locuri disponibile în sistemul public, separat pentru județele Iași și Neamț și separat pentru nivelul antepreșcolar și cel preșcolar?

3. Câți copii au rămas, în ultimii trei ani școlari, fără loc în sistemul public de educație timpurie, după finalizarea etapelor de înscriere, în fiecare dintre cele două județe?

4. Câți copii din Iași și Neamț sunt înscriși în prezent în unități particulare de educație timpurie, iar câte dintre aceste înscrieri reprezintă o alegere liberă a familiei și câte sunt determinate de lipsa unui loc disponibil în sistemul public?

5. Are Ministerul Educației o evidență a părinților care, în lipsa unui loc public, suportă lunar costuri pentru creșe sau grădinițe private? Dacă da, care este numărul acestora și care este valoarea estimată a cheltuielilor suportate de familii?

6. Cum explică Ministerul situația în care educația timpurie este integrată în sistemul național de educație, iar infrastructura publică nu oferă, în toate comunitățile, suficiente locuri pentru copiii aflați la vârsta corespunzătoare?

7. Care este deficitul actual de locuri în creșele publice din municipiul Iași și în principalele localități din județul Iași, precum și în municipiul Piatra-Neamț și celelalte localități din județul Neamț?

8. Câte dintre creșele construite sau aflate în construcție prin PNRR și prin programul „Sfânta Ana” sunt efectiv operaționalizate la acest moment și câte își așteaptă încă personalul, autorizarea sau dotările necesare? Ministerul a anunțat în martie 2026 că pentru 23 de creșe erau necesare 439 de posturi pentru operaționalizare. 

9. Ce strategie are Ministerul pentru ca familia să nu fie pusă în situația de a transforma accesul la educația timpurie într-o cheltuială privată obligatorie, în special în localitățile în care oferta publică este insuficientă?

10. Aveți în vedere instituirea unui standard național de acces teritorial la educația timpurie, astfel încât fiecare familie să aibă acces, într-o distanță rezonabilă față de domiciliu, la un loc într-un serviciu public de creșă sau grădiniță?

11. Ce măsuri intenționează Ministerul să adopte până la sfârșitul anului 2026 pentru reducerea diferențelor dintre oferta publică și cererea reală de educație timpurie în județele Iași și Neamț?

12. Vă solicit să prezentați, pentru fiecare dintre cele două județe, un tabel centralizator cu numărul copiilor eligibili, numărul copiilor înscriși, numărul de locuri disponibile, numărul de unități publice, numărul de unități private și deficitul de locuri, cu defalcare pe localități și pe niveluri de vârstă.