Către: Ministerul Energiei, în atenția domnului ministru interimar Ilie Bolojan
De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași
Obiectul întrebării: Oprirea Unităților 1 și 2 ale CNE Cernavodă, impactul asupra securității energetice a României, prețului energiei și capacității statului de a gestiona situațiile hidrologice extreme
Stimate Domnule Ministru,
Situația creată în jurul Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă în luna august 2026 impune o evaluare urgentă și transparentă din partea Ministerului Energiei.
La data de 28 iulie 2026, Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național ca urmare a nivelului foarte scăzut, descris de Nuclearelectrica drept fără precedent, al Dunării, pe fondul secetei severe.
Ulterior, după ce Unitatea 1 fusese reconectată la începutul lunii iulie în urma opririi planificate, aceasta a intrat din nou în procedură de oprire, de această dată din cauza condițiilor hidrologice.
La 11 august 2026, Nuclearelectrica a anunțat că există posibilitatea opririi controlate a Unității 2 în dimineața zilei de 13 august 2026, ca urmare a scăderii nivelului Dunării și a prognozelor INHGA.
Potrivit informațiilor comunicate de ANAR, – 230 cm reprezintă nivelul minim al apei în zona Cernavodă care poate permite funcționarea centralei, iar situația hidrologică a devenit mai dificilă decât estimările anterioare.
În paralel, Guvernul a alocat 5,1 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru continuarea lucrărilor de dragaj pe Dunăre, iar autoritățile au pregătit măsuri de compensare a producției nucleare indisponibile, inclusiv scoaterea din rezervă a grupului energetic Rovinari 4 și utilizarea capacităților disponibile ale Hidroelectrica.
Situația este cu atât mai importantă cu cât CNE Cernavodă reprezintă o componentă majoră a producției de energie electrică a României. Cele două unități au produs în 2024 peste 10,9 milioane MWh brut, potrivit datelor Nuclearelectrica.
Problema depășește caracterul punctual al unei opriri determinate de condițiile hidrologice. Ea privește reziliența Sistemului Energetic Național, capacitatea de producție disponibilă în perioade de vârf, necesarul de import, evoluția prețurilor angro, securitatea alimentării consumatorilor și capacitatea statului român de a anticipa și gestiona efectele schimbărilor hidrologice asupra infrastructurii energetice strategice.
Într-o situație în care România riscă să rămână temporar fără producție nucleară, problema nu poate fi redusă la o simplă fluctuație hidrologică. Este necesar să știm cât de pregătit este statul român pentru situații în care factori climatici, tehnici și de piață se suprapun și pun presiune simultan asupra producției, prețului și securității alimentării cu energie.
Având în vedere cele precizate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:
1. Care este situația tehnică exactă a Unității 1 și Unității 2 ale CNE Cernavodă la data de 12 august 2026 și care este puterea disponibilă efectiv din producția nucleară?
2. Care este intervalul estimat pentru menținerea Unității 1 în stare de oprire ca urmare a nivelului Dunării?
3. Care este durata estimată pentru eventuala oprire a Unității 2 și care sunt criteriile tehnice care vor determina momentul repornirii acesteia?
4. Care este nivelul minim al Dunării și, separat, debitul minim necesar pentru funcționarea în condiții de siguranță a Unității 2?
5. Există în prezent o prognoză INHGA care să indice momentul la care nivelul Dunării va reveni peste pragul necesar funcționării centralei? Vă solicit să comunicați intervalul de timp estimat.
6. Ce scenarii au fost elaborate pentru situația în care nivelul Dunării rămâne sub pragul operațional timp de 7, 14, 30 sau 60 de zile?
7. Care este cantitatea de energie electrică estimată a fi pierdută din Sistemul Energetic Național prin oprirea Unității 1 și, ulterior, a Unității 2?
8. Care este producția medie orară și zilnică de energie care trebuie înlocuită în cazul opririi simultane a celor două unități?
9. Ce capacități de producție sunt disponibile în România pentru compensarea acestei cantități și care este contribuția estimată a fiecăreia: cărbune, gaze naturale, hidro, eolian, fotovoltaic și alte surse?
10. Ce capacitate suplimentară poate furniza efectiv Hidroelectrica în această perioadă, ținând cont de nivelurile actuale ale principalelor acumulări și de obligațiile privind rezerva de apă?
11. Ce capacități termoenergetice sunt pregătite să intre în funcțiune și pentru cât timp pot fi menținute operațional?
12. În cazul grupului Rovinari 4, care este puterea disponibilă, care este timpul necesar pentru punerea efectivă în funcțiune și care este costul estimat al energiei produse?
13. Ce cantitate suplimentară de energie electrică estimează Ministerul că va trebui importată în cazul opririi ambelor unități de la Cernavodă?
14. Care este capacitatea maximă de import disponibilă României prin interconexiunile cu statele vecine în orele de vârf?
15. Care este costul mediu estimat al energiei importate comparativ cu costul energiei care ar fi fost produsă la Cernavodă?
16. Ce impact estimează Ministerul asupra prețului energiei electrice pe piața angro, în cazul menținerii opririi celor două unități pentru două săptămâni?
17. Ce impact estimați asupra prețurilor energiei pentru consumatorii industriali și pentru consumatorii casnici?
18. A fost elaborat un scenariu privind riscul apariției unor vârfuri de preț sau deficit de energie în orele de consum maxim ca urmare a indisponibilizării simultane a producției nucleare?
19. Câte contracte de furnizare/livrare a energiei electrice sunt afectate de invocarea forței majore?
20. Care este cantitatea totală de energie pe care Nuclearelectrica nu o mai poate livra în baza acestor contracte?
21. Care este valoarea financiară estimată a obligațiilor contractuale afectate?
22. Ce impact financiar va avea situația asupra Nuclearelectrica și, implicit, asupra bugetului de stat, având în vedere participația statului la companie?
23. Cine suportă diferența dintre prețul contractual și prețul energiei achiziționate pentru înlocuirea cantităților indisponibile?
24. Când a fost identificat pentru prima dată riscul ca nivelul Dunării să ajungă sub pragul necesar funcționării CNE Cernavodă și când a fost informat oficial Ministerul Energiei?
25. Ce măsuri preventive au fost dispuse de Minister în momentul în care au apărut primele prognoze privind atingerea nivelului critic?
26. De ce intervențiile de dragare și de redirecționare a apei au fost intensificate într-un moment în care nivelul Dunării ajunsese deja la pragul critic?
27. Care este eficiența tehnică estimată a lucrărilor de dragare și a soluției de poziționare a barjelor pentru creșterea nivelului apei în zona de captare a CNE Cernavodă? În ultimele zile au fost efectuate intervenții cu barje în zona Bala pentru menținerea debitului către Cernavodă.
28. Ce investiții structurale sunt necesare pentru ca o situație hidrologică similară să nu conducă, în viitor, la indisponibilizarea simultană a principalelor capacități nucleare ale României?
29. Consideră Ministerul Energiei că România dispune, la data de 12 august 2026, de suficiente capacități de producție, stocare și import pentru a compensa simultan indisponibilizarea celor două unități de la Cernavodă?
30. Care este rezerva de putere disponibilă în Sistemul Energetic Național în cazul unui vârf de consum concomitent cu indisponibilizarea Cernavodă?
31. Care este scenariul Ministerului în cazul în care, simultan cu oprirea Cernavodă, apare o producție eoliană și fotovoltaică redusă și o disponibilitate hidro diminuată?
32. Ce măsuri sunt pregătite pentru evitarea apelării excesive la importuri în cazul prelungirii perioadei de indisponibilitate?
33. Există un plan național de continuitate a alimentării cu energie electrică pentru situația în care Cernavodă rămâne indisponibilă pe o perioadă mai lungă? Dacă există, vă solicit să comunicați principalele măsuri și instituțiile responsabile.
34. A realizat Ministerul Energiei o analiză privind vulnerabilitatea infrastructurii energetice strategice la secetă hidrologică și temperaturi extreme?
35. Ce alte centrale electrice importante din România sunt dependente de un anumit nivel al resurselor de apă și care este riscul ca acestea să devină indisponibile în condiții de secetă severă?
36. Aveți în vedere modificarea strategiei naționale privind securitatea energetică astfel încât riscul hidrologic să fie tratat ca risc energetic strategic, nu doar ca situație punctuală de exploatare?
37. Ce investiții sunt prevăzute pentru creșterea rezilienței sistemului energetic în fața secetei, inclusiv dezvoltarea capacităților de stocare, a producției dispecerizabile și a interconexiunilor?
38. În ce măsură consideră Ministerul că actualul mix energetic al României poate garanta independența energetică în condițiile în care o singură evoluție hidrologică poate scoate temporar din funcțiune aproximativ 1.400 MW de capacitate nucleară instalată?
39. Care este planul Ministerului pentru ca România să nu depindă, în situații similare, de importuri de energie la prețuri ridicate?
40. În final, care este termenul realist comunicat de Minister pentru revenirea integrală a CNE Cernavodă la producția normală și care este costul total estimat pentru economia României al acestei indisponibilizări – energie neprodusă, energie importată, impact asupra pieței, obligații contractuale și intervenții hidrotehnice?
Comments are closed