Adresată: Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor,
În atenția: Doamnei ministru Diana Buzoianu,
De către: Valeriu Munteanu, deputat AUR, circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița
Obiect: Cine a autorizat din punct de vedere al protecției mediului lucrările recente din Dunăre și cine răspunde pentru efectele produse asupra cursului de apă?
Stimată doamnă ministru,
Situația critică a nivelului Dunării și problemele apărute în zona Cernavodă, inclusiv cele referitoare la asigurarea nivelului necesar funcționării în condiții de siguranță a Centralei Nuclearoelectrice, obligă autoritățile statului să clarifice nu numai efectele actualei perioade hidrologice, ci și impactul intervențiilor antropice realizate de-a lungul timpului asupra albiei și asupra distribuției debitelor Dunării.
În declarațiile dumneavoastră publice recente ați arătat că în zona critică s-ar fi format un „dâmb” care a reorientat debitul de apă și că sunt necesare intervenții pentru corectarea situației.
O asemenea explicație ridică însă inevitabil o întrebare care nu poate fi ocolită: dacă o intervenție asupra albiei Dunării a fost capabilă să modifice distribuția apei într-o asemenea măsură, cine a evaluat efectul înainte de executarea lucrărilor, ce acte de reglementare din punct de vedere al protecției mediului au fost emise și de ce riscul pe care încercăm astăzi să îl corectăm nu a fost anticipat?
Problema devine cu atât mai importantă dacă analizăm modul în care statul român a tratat, din punct de vedere tehnic și de mediu, proiectul major pregătit pentru zona brațului Bala.
Pentru această zonă există un proiect hidrotehnic de amploare, destinat îmbunătățirii condițiilor de navigație și controlării distribuției debitelor, care presupune lucrări complexe asupra albiei Dunării. Pentru proiect au fost elaborate documentații tehnice și de mediu de o amploare considerabilă, însumând sute de pagini, în care sunt analizate efectele posibile asupra regimului hidrologic, sedimentelor, habitatelor, speciilor și ariilor naturale protejate.
Cu alte cuvinte, chiar documentația pregătită de autoritățile statului demonstrează că intervențiile hidrotehnice în zona Bala nu sunt lucrări banale și că modificarea configurației albiei poate produce consecințe care trebuie evaluate înainte de începerea lucrărilor.
Mai mult, din informațiile publice disponibile rezultă că acest proiect major, deși a parcurs procedurile de mediu și dispune de documentația aferentă, nu a ajuns încă în faza efectivă de execuție, procedura de achiziție pentru lucrările propriu-zise nefiind încă finalizată.
Această situație creează un contrast care trebuie explicat public.
Pentru un proiect care încă nu a fost executat există o documentație de mediu extrem de amplă, de ordinul sutelor de pagini, tocmai pentru că autoritățile recunosc complexitatea și sensibilitatea intervențiilor asupra Dunării. Dar, între timp, în aceeași zonă sau în sectoarele hidrologic relevante au fost efectuate efectiv alte intervenții: lucrări de dragare, intervenții asupra pragurilor și formațiunilor din albie, precum și lucrări destinate modificării sau corectării distribuției debitelor.
În prezent, autoritățile recurg inclusiv la soluții extraordinare, precum amplasarea/scufundarea controlată a unor barje încărcate cu material, pentru a modifica din nou circulația apei și a asigura un debit corespunzător către cursul principal al Dunării și zona Cernavodă.
Prin urmare, se naște o întrebare legitimă și foarte concretă:
Dacă pentru proiectul mare de la Bala, care nici măcar nu a fost încă executat, statul a considerat necesară o documentație de mediu de sute de pagini, ce evaluări de mediu au fost făcute pentru lucrările care au fost deja executate și care au modificat efectiv albia și regimul de curgere al Dunării?
Ministerul Mediului nu poate aplica două standarde diferite.
Dacă modificarea albiei Dunării presupune, în cazul unui proiect viitor, studii ample privind efectele asupra mediului și regimului hidrologic, atunci trebuie explicat de ce același nivel de precauție a fost sau nu a fost aplicat intervențiilor deja realizate.
În plus, dacă fenomenul descris astăzi de ministrul Mediului – formarea unui „dâmb” și reorientarea debitului – reprezintă consecința unei intervenții antropice, atunci trebuie stabilit dacă această consecință a fost prevăzută în documentațiile tehnice și de mediu existente sau dacă autoritățile descoperă abia acum efectele lucrărilor pe care le-au autorizat și executat.
Este cu atât mai necesară această clarificare cu cât problema nu mai privește exclusiv protecția mediului sau navigația. În condiții de secetă și debite reduse, distribuția apei în această zonă poate avea efecte în amonte și poate deveni o problemă legată de alimentarea cu apă și de securitatea energetică a României.
În acest context, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:
1. Care sunt toate lucrările hidrotehnice, lucrările de dragare, excavare, dinamitare/îndepărtare a formațiunilor stâncoase, construcție sau modificare de praguri de fund, epiuri ori alte intervenții asupra albiei Dunării executate în ultimii ani în sectorul relevant pentru distribuția debitelor către brațul Bala și zona Cernavodă? Vă solicit să indicați pentru fiecare lucrare beneficiarul, executantul, perioada executării și obiectivul urmărit.
2. Pentru fiecare dintre aceste lucrări a fost parcursă procedura de evaluare a impactului asupra mediului și a fost emis acord de mediu, aviz de gospodărire a apelor, autorizație de gospodărire a apelor sau orice alt act de reglementare prevăzut de legislația de mediu și de gospodărire a apelor? Vă solicit să indicați numărul, data, emitentul și titularul fiecărui act și să transmiteți copii ale documentelor respective.
3. În situația în care pentru una sau mai multe dintre aceste intervenții nu a fost emis acord de mediu și/sau nu a fost realizată evaluarea impactului asupra mediului, vă solicit să precizați temeiul legal concret în baza căruia s-a stabilit că respectivele proceduri nu erau necesare.
4. Studiile de impact, documentațiile tehnice și modelările hidraulice/hidrodinamice realizate înaintea lucrărilor au analizat posibilitatea modificării distribuției debitelor Dunării, inclusiv riscul diminuării cantității de apă care continuă pe cursul principal către Cernavodă? Dacă da, care au fost concluziile și ce variații ale debitelor au fost anticipate?
5. Fenomenul descris recent de dumneavoastră, respectiv formarea unui „dâmb” care a reorientat debitul de apă, a fost prevăzut ca posibil efect în studiile, proiectele tehnice sau documentațiile de mediu care au stat la baza lucrărilor? Dacă nu a fost prevăzut, cum explică Ministerul apariția unui asemenea efect și cine avea responsabilitatea tehnică și instituțională de a-l anticipa?
6. Intervențiile de urgență realizate în prezent, inclusiv amplasarea/scufundarea controlată a barjelor și a materialului destinat modificării distribuției debitului, au fost supuse unei proceduri de evaluare din punct de vedere al protecției mediului și gospodăririi apelor? Ce acte au fost emise, de către cine și ce efecte asupra mediului, navigației, sedimentelor și regimului hidrologic au fost analizate înaintea executării intervenției?
7. Cine și-a asumat, din punct de vedere tehnic și administrativ, soluția scufundării barjelor și pe baza cărei modelări hidrodinamice s-a stabilit cantitatea de material, amplasamentul și efectul estimat asupra distribuției debitului? Există o evaluare a efectelor acestei intervenții la revenirea Dunării la debite normale sau ridicate?
8. Consideră Ministerul Mediului că lucrările anterioare executate în zonă au contribuit la actuala problemă privind distribuția debitului către Cernavodă? Dacă răspunsul este negativ, vă solicit să prezentați studiile și măsurătorile care permit Ministerului să excludă această ipoteză.
9. Dacă actuala situație reprezintă un efect neprevăzut al unor lucrări executate și autorizate anterior, cine răspunde pentru faptul că modificarea regimului de curgere al Dunării nu a fost anticipată? Ministerul Mediului a dispus o verificare administrativă sau tehnică privind modul în care au fost elaborate, evaluate și avizate respectivele lucrări?
10. Vă solicit să transmiteți integral acordurile de mediu, deciziile etapei de încadrare, studiile de evaluare a impactului asupra mediului, avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor, studiile hidrologice și modelările hidrodinamice care au stat la baza lucrărilor menționate.
Doamnă ministru, întrebarea fundamentală este una simplă: dacă Ministerul Mediului ne spune astăzi că intervențiile asupra Dunării au ajuns să reorienteze debitul fluviului, cine a evaluat impactul acestor lucrări înainte de executarea lor și cine răspunde dacă efectele care pun astăzi autoritățile în situația de a interveni în regim de urgență nu au fost prevăzute?
România nu poate descoperi efectele unor intervenții asupra Dunării abia după ce acestea s-au produs.
Comments are closed