Adresată: Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor,
În atenția: doamnei ministru Diana Buzoianu,
De către: Valeriu Munteanu, deputat AUR, circumscripția electorală nr.16 Dâmbovița
Obiect: Impactul lucrărilor de dragare de pe brațul Chilia și canalul Bâstroe asupra debitelor Dunării și clarificarea afirmației potrivit căreia apa Dunării „apa pleacă mult mai rapid din țară”
Stimată doamnă ministru,
Scăderea alarmantă a nivelului Dunării și problemele apărute în zona Cernavodă, inclusiv riscul afectării alimentării cu apă necesare funcționării Centralei Nuclearoelectrice, reprezintă o situație care impune nu doar intervenții de urgență, ci și identificarea exactă a cauzelor care au condus aici.
Într-o declarație publică recentă (https://www.libertatea.ro/stiri/interviurile-libertatea-diana-buzoianu-parchetul-general-desertificare-criza-politica-5833082 ) referitoare la situația Dunării, ați afirmat că apa „apa pleacă mult mai rapid din țară”. O asemenea afirmație, venită din partea ministrului Mediului, ridică o problemă deosebit de importantă: de ce pleacă apa mai repede, pe unde se produce această accelerare a evacuării și care sunt cauzele hidrologice ale fenomenului?
Întrebarea este cu atât mai legitimă cu cât problema efectelor lucrărilor executate de Ucraina pe brațul Chilia și canalul Bâstroe asupra distribuției debitelor Dunării a fost ridicată în mod oficial încă din anul 2023.
În Punctul de vedere al Academiei Române referitor la problema navigației pe brațul Chilia, Delta Dunării, din 6 martie 2023, Academia Română arăta că anumite lucrări locale nu ar produce modificări semnificative ale repartiției debitelor, dar formula un avertisment explicit în privința lucrărilor de amploare.
Astfel, Academia Română preciza că, în cazul realizării de către Ucraina a lucrărilor de dragaj până la adâncimea de 8,23 metri a rutei de navigație Vylkovo–Ceatal Izmail, destinată navelor maritime, pe o lungime de 95,445 km, „repartiția debitelor pe brațele Deltei Dunării va fi semnificativ modificată”.
Prin urmare, posibilitatea modificării distribuției debitelor Dunării ca urmare a intervențiilor hidrotehnice și a dragărilor de pe brațul Chilia nu reprezintă o simplă speculație politică, ci o ipoteză asupra căreia Academia Română a avertizat public și explicit încă din anul 2023.
În condițiile în care astăzi ministrul Mediului afirmă că apa Dunării „pleacă mai repede din țară”, consider necesar ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să precizeze dacă a verificat existența unei eventuale legături între modificările antropice produse asupra sistemului Chilia–Bâstroe și actuala dinamică a debitelor Dunării.
În acest context, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:
1. Care este, la data prezentei, distribuția debitului Dunării, exprimată atât în m³/s, cât și procentual, la Ceatal Izmail, între brațul Chilia și brațul Tulcea și, ulterior, între brațele Sulina și Sfântu Gheorghe?
2. Cum se raportează actuala distribuție a debitelor la măsurătorile și mediile multianuale, precum și, distinct, la măsurătorile efectuate în anii 2017, 2023, 2024 și 2025? Vă solicit transmiterea datelor comparative disponibile.
3. Au constatat Ministerul Mediului, Administrația Națională „Apele Române”, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor sau alte instituții ale statului român, ulterior lucrărilor de dragare efectuate de partea ucraineană, o modificare a ponderii debitului Dunării preluat de brațul Chilia? Dacă da, care este amploarea acestei modificări?
4. Ce informații oficiale deține statul român cu privire la adâncimea actuală a șenalului navigabil Bâstroe–Chilia/Vylkovo–Ceatal Izmail, comparativ cu adâncimile existente anterior începerii lucrărilor de dragare efectuate de partea ucraineană? Au fost efectuate măsurători independente de către partea română și care sunt rezultatele acestora?
5. Atunci când ați afirmat public că apa Dunării „pleacă mai repede din țară”, care este explicația hidrologică exactă a acestui fenomen? Pe ce măsurători, studii, modelări hidrodinamice și date furnizate de instituțiile de specialitate v-ați întemeiat afirmația și pe unde, concret, pleacă această apă mai repede spre Marea Neagră?
6. A realizat Ministerul Mediului sau vreo instituție din subordinea/coordonarea sa o modelare hidrodinamică actualizată privind efectul configurației actuale a sistemului Chilia–Bâstroe asupra distribuției debitelor Dunării și asupra nivelurilor înregistrate în amonte, inclusiv în zona Cernavodă, în condițiile unor debite extrem de reduse? Dacă da, vă solicit transmiterea concluziilor acestor studii.
7. Poate Ministerul Mediului să excludă, pe baza unor măsurători și modelări hidrologice actualizate, ipoteza potrivit căreia lucrările de dragare și celelalte modificări antropice realizate pe brațul Chilia și canalul Bâstroe au determinat sau contribuie în prezent la modificarea distribuției debitelor și/sau la accelerarea evacuării unei cantități mai mari de apă a Dunării către Marea Neagră? În cazul unui răspuns afirmativ, vă solicit să indicați studiile și măsurătorile pe baza cărora Ministerul exclude această ipoteză.
Având în vedere gravitatea situației actuale de pe Dunăre și implicațiile sale asupra securității energetice a României, vă solicit un răspuns însoțit de datele hidrologice, măsurătorile, studiile și modelările tehnice care fundamentează concluziile Ministerului.
Comments are closed