Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Utilizarea banilor publici pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030, nefinalizarea procedurii de aprobare prin hotărâre a Guvernului după restituirea proiectului de către Consiliul Legislativ și promovarea ulterioară, pe cale parlamentară, a unui conținut normativ similar (PL-x nr. 532/2026), în condițiile avizului Consiliului Legislativ nr. 704/29.07.2026

Adresată: Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, doamnei ministru Diana BUZOIANU 

Spre luarea la cunoștință: Domnului Prim-ministru al României; Președintele Administrației Fondului pentru Mediu

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: utilizarea banilor publici pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030, nefinalizarea procedurii de aprobare prin hotărâre a Guvernului după restituirea proiectului de către Consiliul Legislativ și promovarea ulterioară, pe cale parlamentară, a unui conținut normativ similar (PL-x nr. 532/2026), în condițiile avizului Consiliului Legislativ nr. 704/29.07.2026

Stimată doamnă Ministru,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar asupra Guvernului și a administrației publice, vă adresez prezenta întrebare, cu solicitare de răspuns scris, cu privire la modul în care au fost angajate și utilizate fonduri publice pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și la modalitatea în care documentul astfel finanțat a ajuns să fie promovat, în procedură de urgență, ca propunere legislativă parlamentară înregistrată la Camera Deputaților sub nr. PL-x 532/2026.

Precizez că prezenta întrebare nu constituie o imputare de fapte și nici o antepronunțare asupra legalității operațiunilor descrise, ci urmărește clarificarea acestora prin comunicarea informațiilor și documentelor relevante. Ea este determinată de împrejurarea că documentele financiare și de achiziție care stau la baza documentului adoptat nu se regăsesc în dosarul public al inițiativei legislative, deși inițiativa a fost adoptată în procedură de urgență, într-un interval de nouă zile de la înregistrare, și în pofida unor obiecții de fond formulate de Consiliul Legislativ.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 1 alin. (4) și alin. (5) din Constituția României, republicată, privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și obligativitatea respectării legilor;

– art. 111 alin. (1) și art. 112 alin. (1) din Constituția României, republicată, privind obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de a prezenta informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, solicitarea obligatorie a informării Guvernului în cazul inițiativelor legislative care implică modificarea prevederilor bugetului de stat, precum și dreptul deputaților de a adresa interpelări Guvernului și membrilor acestuia;

– art. 138 alin. (5) din Constituția României, republicată, potrivit căruia nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare;

– art. 15 și art. 53 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare, republicată, privind obligația inițiatorilor de a prezenta fișa financiară și declarația de compatibilitate cu strategia fiscal-bugetară, respectiv atribuția Consiliului Fiscal de a emite opinii asupra inițiativelor legislative cu impact asupra cheltuielilor bugetare;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a face întrebări și interpelări și de a exercita controlul parlamentar sub toate formele acestuia;

– art. 202 și art. 203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise, dreptul deputatului de a le adresa și în perioada în care Camera Deputaților nu este în sesiune, precum și termenul de răspuns de 15 zile, și art. 212 și art. 213 din același regulament, privind dreptul deputatului de a obține informațiile și documentele necesare desfășurării activității sale de la organele administrației publice;

– art. 25 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia Guvernul aprobă prin hotărâre strategiile, programele și metodologiile, pe domenii de activitate;

– art. 4 și art. 30–31 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind ierarhia actelor normative și instrumentele de prezentare și motivare;

– art. 15 și art. 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, privind fișa financiară, respectiv obligațiile și responsabilitățile ordonatorilor de credite în angajarea și utilizarea creditelor bugetare;

– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, privind categoriile de proiecte și programe care pot fi finanțate din acest fond;

– Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și normele metodologice de aplicare;

– Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;

– Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

II. Situația de fapt, astfel cum rezultă din dosarul inițiativei și din surse publice

Potrivit comunicatului public al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), studiul care a stat la baza Strategiei a costat 373.600 lei fără taxa pe valoarea adăugată (TVA), a fost finanțat din Fondul pentru mediu, iar Guvernul aprobase încă din anul 2022 o alocare maximă de 500.000 lei în acest scop. Tot din aceeași sursă rezultă că asocierea contractantă este formată din două societăți comerciale și o organizație neguvernamentală de profil, că Direcția biodiversitate are în prezent 13 angajați, că contractul ar fi fost semnat la 11 septembrie 2025, iar prima versiune tehnică a Strategiei ar fi datată 30 ianuarie 2026.

Strategia a fost, la origine, elaborată și promovată de minister în vederea aprobării prin hotărâre a Guvernului. Potrivit comunicatului oficial publicat de MMAP la 23 iulie 2026, Guvernul a aprobat în acea zi, la propunerea ministerului, proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030, comunicatul anunțând totodată că prin îndeplinirea acestui jalon de reformă România primește undă verde pentru fonduri din PNRR de peste 972,4 milioane de euro. Hotărârea nu a fost însă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, neintrând astfel în vigoare.

Din avizul Consiliului Legislativ nr. 704 din 29 iulie 2026 rezultă și etapa anterioară acestei aprobări: Secretariatul General al Guvernului transmisese Consiliului Legislativ, cu adresa nr. 109 din 21 iulie 2026, proiectul de hotărâre a Guvernului cu un conținut similar, iar pentru acel proiect a fost emisă Nota de restituire nr. R1852 din 22 iulie 2026, cu o zi înainte de aprobarea în ședința Guvernului. Ulterior, la 28 iulie 2026, un conținut normativ similar a fost înregistrat la Senat ca propunere legislativă (b447/28.07.2026), transmisă Consiliului Legislativ cu adresa Secretarului General al Senatului nr. XXXV/3515/28.07.2026.

Inițiativa a fost semnată de 26 de parlamentari, respectiv 18 deputați și 8 senatori, aparținând grupurilor Uniunii Salvați România și Partidului Național Liberal. Ea a fost înregistrată la Senat sub nr. L455/2026, iar la Camera Deputaților sub nr. 532/04.08.2026 (B.P.I. nr. 617/04.08.2026). Senatul a adoptat inițiativa la 4 august 2026, în calitate de primă Cameră sesizată; Camera Deputaților a adoptat-o cu amendamente la 5 august 2026, în calitate de Cameră decizională, dispunând totodată, potrivit art. 117 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaților, transmiterea legii Senatului spre dezbatere în procedură de urgență; Senatul a adoptat legea la 6 august 2026, dată la care aceasta a fost depusă la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității.

Sub aspect bugetar, Consiliul Fiscal, prin adresa nr. 50 din 29 iulie 2026, nu a emis opinia solicitată. Consiliul a constatat că, din analiza propunerii legislative b447/28.07.2026, nu au fost întrunite cerințele prevăzute de art. 15 alin. (1) din Legea nr. 69/2010, aplicabile propunerilor de acte normative care conduc la majorarea cheltuielilor bugetare, întrucât inițiativa prevede finanțarea acțiunilor din Planul național de acțiune din bugetul de stat, din bugetele locale, din fonduri europene, din Fondul pentru mediu și din alte surse legal constituite, și a solicitat documentele prevăzute de acest text, respectiv fișa financiară însoțită de ipotezele și metodologia de calcul, precum și declarația de compatibilitate cu strategia fiscal-bugetară. Legea a fost adoptată fără ca aceste documente să fie depuse și fără ca opinia Consiliului Fiscal să fie emisă.

Consiliul Economic și Social, prin avizul nr. 5188 din 30 iulie 2026, a avizat favorabil inițiativa, dar a semnalat o lacună de natură să compromită întregul demers, respectiv absența unui angajament concret și verificabil privind finanțarea implementării. În susținere, Consiliul a arătat că, deși cadrul strategic existent prevede alocarea a 20% din Fondul pentru mediu pentru natură și arii protejate, alocările reale s-au situat la cel mult 0,2% din bugetul anual al Administrației Fondului pentru Mediu, de aproximativ o sută de ori mai puțin decât ținta asumată, în condițiile în care acest buget a depășit în anul 2025 pragul de 3 miliarde de euro; că programele au fost orientate constant către măsuri cu impact politic imediat, fără fundamentare științifică și fără aplicarea evaluării strategice de mediu; că au fost plătite prime de sechestrare a carbonului de aproape 90 de milioane de euro pentru plantații de salcâm, specie calificată în aviz drept invazivă, în timp ce pentru pădurile naturale cu funcții de protecție nu se achită compensații de ani de zile; că din cele 370 de milioane de euro disponibile prin componenta C2 a PNRR pentru păduri și protecția biodiversității au fost absorbite doar 5%; și că tarifele colectate legal pentru ariile protejate au fost returnate bugetului de stat în loc să fie direcționate către măsuri de conservare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea numai sub rezerva însușirii observațiilor sale, dar a semnalat, la pct. 4 al avizului, că, potrivit art. 25 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, aprobarea strategiilor ține de competența exclusivă a Guvernului, iar Parlamentul nu se poate substitui autorității executive în această privință; că, procedând astfel, Parlamentul ar acționa în afara competenței sale, cu încălcarea principiului ierarhiei actelor normative prevăzut de art. 4 din Legea nr. 24/2000 și cu crearea premiselor unor vicii de neconstituționalitate în raport cu art. 1 alin. (4) și alin. (5) din Constituție; și că, prin renunțarea la forma hotărârii de Guvern, se creează premisele sustragerii măsurilor preconizate de la controlul judecătoresc prevăzut de art. 126 alin. (6) din Constituție, cu posibila afectare a art. 21 și art. 52 din Constituție. În susținerea acestor observații, Consiliul Legislativ a invocat jurisprudența Curții Constituționale, inclusiv Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020, și a exemplificat cu patru hotărâri ale Guvernului prin care au fost aprobate strategii naționale în anii 2025 și 2026.

Expunerea de motive arată că adoptarea Strategiei reprezintă un obiectiv asumat prin jalonul 31 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), că termenul de îndeplinire a jalonului a fost stabilit pentru 30 iunie 2026 și că expunerea califică suma de 972.455.220 euro drept penalitate asociată neîndeplinirii acestuia. Tot din expunerea de motive rezultă că Strategia a fost supusă evaluării de mediu potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, fiind emisă decizia etapei de încadrare nr. 4 din 11 mai 2026.

Rezultă, așadar, o succesiune care ridică întrebări legitime. Un document a cărui elaborare a fost comandată și plătită de minister, asumat public de acesta și aprobat în ședința Guvernului la 23 iulie 2026 ca proiect de hotărâre, nu ajunge să fie publicat; la cinci zile de la aprobare, un conținut normativ similar este depus în Parlament sub semnătura a 26 de parlamentari, iar la nouă zile de la depunere este adoptat în procedură de urgență, după expirarea, la 30 iunie 2026, a termenului jalonului, fără fișa financiară cerută de lege și fără opinia Consiliului Fiscal. Această succesiune și similitudinea de conținut dintre documentele menționate impun clarificarea raportului dintre documentația elaborată și finanțată de executiv și propunerea legislativă ulterior asumată de cei 26 de parlamentari inițiatori, inclusiv sub aspectul modului în care documentația a fost pusă la dispoziția acestora și al eventualului sprijin tehnic acordat de structurile executivului. Ele impun totodată clarificarea măsurii în care schimbarea instrumentului juridic a avut drept consecință neaplicarea unor cerințe procedurale specifice actelor Guvernului, precum avizarea interministerială, avizul Consiliului Legislativ asupra formei promovate și transparența decizională, precum și, distinct, a modului în care au fost respectate obligațiile incidente în procedura parlamentară, inclusiv informarea Guvernului prevăzută de art. 111 alin. (1) din Constituție. Clarificarea acestei succesiuni, pe bază de documente, este necesară atât pentru exercitarea mandatului parlamentar, cât și pentru protejarea interesului public asociat unei sume de aproape un miliard de euro.

III. Solicitări

Față de cele de mai sus, în temeiul dispozițiilor invocate la pct. I, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la procedura de achiziție publică a studiului:

a) copia contractului de achiziție publică, împreună cu caietul de sarcini, documentația de atribuire și eventualele acte adiționale;

b) tipul procedurii aplicate și temeiul legal al alegerii acesteia din Legea nr. 98/2016, criteriul de atribuire, numărul de operatori economici participanți și raportul procedurii de atribuire;

c) referatul de necesitate, nota privind determinarea valorii estimate, metodologia și datele de piață utilizate pentru fundamentarea acesteia, precum și pragul procedural aplicabil la data inițierii achiziției;

d) denumirea, codul unic de înregistrare și cota de participare ale fiecărui membru al asocierii contractante, lista subcontractanților și a experților-cheie propuși și acceptați;

e) procesele-verbale de recepție a fiecărui livrabil, documentele de plată și valoarea totală plătită, cu și fără TVA.

2. Cu privire la sursa de finanțare:

a) temeiul legal concret – categoria de finanțare prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 – în baza căruia studiul a fost finanțat din Fondul pentru mediu, precum și actul administrativ al Administrației Fondului pentru Mediu prin care s-a aprobat această finanțare;

b) numărul, data și titlul actului Guvernului din anul 2022 prin care s-ar fi aprobat alocarea maximă de 500.000 lei, precum și motivele pentru care, în intervalul 2022–2025, contractarea nu a fost realizată;

c) dacă pentru același obiectiv au mai fost angajate, în perioada 2021–2026, alte cheltuieli din Fondul pentru mediu, din bugetul ministerului sau din asistență tehnică europeană, cu indicarea contractelor și a sumelor.

3. Cu privire la capacitatea administrativă proprie a ministerului:

a) regulamentul de organizare și funcționare în vigoare, în partea privind Direcția biodiversitate, precum și atribuțiile din fișele de post referitoare la elaborarea documentelor de politică publică;

b) numărul de posturi prevăzute și ocupate în cadrul direcției și cheltuielile de personal aferente exercițiilor bugetare 2025 și 2026;

c) documentele, analizele sau referatele prin care a fost fundamentată necesitatea externalizării serviciilor, inclusiv evaluarea disponibilității și a capacității resurselor interne ale ministerului și ale instituțiilor din subordine sau coordonare;

d) în ce măsură datele primare utilizate în studiu au fost furnizate de minister și de instituțiile din subordine sau coordonare și dacă acestea au fost puse gratuit la dispoziția contractantului.

4. Cu privire la livrabile și la drepturile de autor:

a) forma integrală a studiului și a fiecărui livrabil, împreună cu centralizatorul observațiilor din avizarea interministerială și din consultarea publică și răspunsurile ministerului;

b) clauzele contractuale privind cesiunea drepturilor patrimoniale de autor asupra livrabilelor către autoritatea contractantă;

c) dacă ministerul a efectuat o analiză comparativă între livrabilele contractate și textul adoptat de Parlament și, în caz afirmativ, comunicarea acesteia; în caz negativ, precizarea, pe baza evidențelor deținute de minister, a principalelor elemente de conținut preluate din livrabile.

5. Cu privire la aprobarea și la neintrarea în vigoare a hotărârii de Guvern:

a) copia proiectului de hotărâre a Guvernului transmis Consiliului Legislativ cu adresa Secretariatului General al Guvernului nr. 109 din 21 iulie 2026 și copia Notei de restituire nr. R1852 din 22 iulie 2026, împreună cu motivele restituirii;

b) copia hotărârii aprobate în ședința Guvernului din 23 iulie 2026, în forma adoptată, și temeiul în baza căruia aceasta a fost supusă aprobării în lipsa avizului Consiliului Legislativ, în raport cu nota de restituire emisă cu o zi înainte;

c) actul, data și motivele pentru care hotărârea nu a mai fost transmisă spre publicare în Monitorul Oficial al României, precum și autoritatea, structura sau persoana care, potrivit competențelor legale, a decis ori a propus netransmiterea spre publicare;

d) analiza juridică pe baza căreia s-a renunțat la instrumentul hotărârii de Guvern, cu precizarea dacă a fost avut în vedere efectul acestei opțiuni asupra posibilității de contestare a măsurilor în contencios administrativ, în condițiile art. 126 alin. (6) din Constituție;

e) motivele pentru care nu a fost reluată procedura de aprobare prin hotărâre a Guvernului, cu remedierea observațiilor semnalate de Consiliul Legislativ.

6. Cu privire la comunicarea publică din 23 iulie 2026 și la raportarea jalonului:

a) în ce temei comunicatul oficial al ministerului din 23 iulie 2026 a anunțat îndeplinirea jalonului de reformă și accesul la fonduri de peste 972,4 milioane de euro, în condițiile în care hotărârea nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României și nu a intrat în vigoare;

b) dacă, în baza acelei aprobări, au fost transmise Comisiei Europene ori structurilor naționale de coordonare a PNRR documente sau raportări privind îndeplinirea jalonului și, în caz afirmativ, copia acestora;

c) dacă și când a fost rectificată ori completată comunicarea publică și cea instituțională după retragerea hotărârii de la publicare.

7. Cu privire la preluarea documentului de către inițiatorii propunerii legislative:

a) actul și temeiul juridic prin care documentația elaborată și plătită de minister a fost pusă la dispoziția celor 26 de parlamentari inițiatori ai propunerii legislative b447/28.07.2026, precum și dacă a existat o aprobare expresă a ordonatorului principal de credite în acest sens;

b) gradul de identitate dintre textul propunerii legislative și proiectul de hotărâre aprobat în ședința Guvernului din 23 iulie 2026, cu indicarea diferențelor de conținut, dacă există;

c) dacă personalul ministerului sau al instituțiilor din subordine ori coordonare a acordat sprijin tehnic la redactarea propunerii legislative, a expunerii de motive ori a amendamentelor și, în caz afirmativ, în ce temei și în ce interval;

d) corespondența purtată de minister cu inițiatorii sau cu grupurile parlamentare în perioada 21–28 iulie 2026 cu privire la promovarea documentului;

e) care sunt, în opinia ministerului, consecințele juridice ale promovării pe cale parlamentară a unui conținut normativ elaborat inițial în vederea aprobării prin hotărâre a Guvernului, inclusiv în ceea ce privește aplicabilitatea cerințelor privind avizarea interministerială, avizul Consiliului Legislativ asupra formei promovate și transparența decizională prevăzută de Legea nr. 52/2003.

8. Cu privire la avizul Consiliului Legislativ nr. 704/29.07.2026:

a) poziția ministerului față de observația potrivit căreia aprobarea strategiilor ține, în temeiul art. 25 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, de competența exclusivă a Guvernului, iar Parlamentul nu se poate substitui autorității executive;

b) dacă a fost efectuată, la nivelul ministerului, o analiză a riscului de neconstituționalitate semnalat în raport cu art. 1 alin. (4) și alin. (5) din Constituție și, în caz afirmativ, concluziile acesteia;

c) care dintre observațiile de tehnică legislativă formulate de Consiliul Legislativ au fost însușite în forma adoptată și care nu, cu motivarea aferentă;

d) punctul de vedere al Guvernului asupra propunerii legislative, transmis Parlamentului potrivit art. 111 din Constituție, în forma comunicată, precum și opinia Consiliului Fiscal și avizul Consiliului Economic și Social.

9. Cu privire la impactul bugetar și la lipsa fișei financiare:

a) fișa financiară întocmită potrivit art. 15 din Legea nr. 500/2002 și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 69/2010, împreună cu ipotezele și metodologia de calcul, precum și declarația de compatibilitate cu obiectivele și prioritățile strategiei fiscal-bugetare, ori, în lipsa acestora, precizarea expresă că documentele nu au fost întocmite;

b) dacă ministerul a fost solicitat să furnizeze elementele necesare întocmirii fișei financiare și, în caz afirmativ, ce a comunicat și când;

c) estimarea ministerului privind necesarul de resurse pentru implementarea Planului național de acțiune în perioada 2026–2030, defalcat pe surse – buget de stat, bugete locale, fonduri europene, Fondul pentru mediu – și pe ordonatori principali de credite implicați;

d) impactul estimat asupra bugetelor locale al obligațiilor ce revin autorităților administrației publice locale, inclusiv al procedurii de aviz consultativ, și dacă acestea au fost consultate;

e) analiza ministerului privind respectarea art. 138 alin. (5) din Constituție, inclusiv modul în care sursele generale de finanțare prevăzute de actul normativ satisfac, în opinia ministerului, cerința constituțională privind stabilirea sursei de finanțare;

f) informarea Guvernului solicitată potrivit art. 111 alin. (1) din Constituție în cazul inițiativelor legislative care implică modificarea prevederilor bugetului de stat, în forma comunicată Parlamentului.

10. Cu privire la observațiile Consiliului Economic și Social privind Fondul pentru mediu:

a) execuția, pentru fiecare dintre anii 2021–2025 și pentru semestrul I al anului 2026, a sumelor din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu alocate pentru conservarea naturii și pentru ariile naturale protejate, în valoare absolută și ca pondere din bugetul anual, în raport cu ținta de 20% invocată de Consiliul Economic și Social;

b) situația plăților efectuate cu titlu de prime de sechestrare a carbonului pentru plantații de salcâm, cu indicarea programului, a valorii totale și a numărului de beneficiari, precum și fundamentarea științifică și juridică a eligibilității acestei specii în cadrul programului respectiv;

c) situația compensațiilor datorate proprietarilor de păduri cu funcții de protecție, cu indicarea sumelor restante și a vechimii acestora;

d) gradul de absorbție a celor 370 de milioane de euro din componenta C2 a PNRR pentru păduri și protecția biodiversității, pe ani și pe linii de finanțare, și măsurile de redresare avute în vedere;

e) temeiul legal în baza căruia tarifele colectate pentru ariile naturale protejate au fost returnate bugetului de stat, precum și cuantumul acestora pe ultimii trei ani;

f) poziția ministerului față de propunerile Consiliului Economic și Social privind un angajament financiar explicit, bugetarea multianuală a măsurilor și raportarea publică anuală, precum și motivele pentru care acestea nu au fost preluate în forma adoptată.

11. Cu privire la evaluarea de mediu:

a) copia deciziei etapei de încadrare nr. 4 din 11 mai 2026 și documentația care a stat la baza acesteia;

b) dacă amendamentele adoptate în cele două Camere modifică substanțial versiunea supusă procedurii de evaluare de mediu și, în caz afirmativ, dacă se impunea reluarea ori completarea acelei proceduri potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004.

12. Cu privire la jalonul 31 din PNRR:

a) formularea exactă a jalonului 31, cu precizarea instrumentului juridic asumat față de Comisia Europeană pentru aprobarea Strategiei, și corespondența purtată cu Comisia Europeană în anul 2026;

b) natura juridico-financiară exactă a sumei de 972.455.220 euro, indicată în expunerea de motive drept penalitate asociată neîndeplinirii jalonului, respectiv dacă aceasta reprezintă o penalitate aplicabilă automat, o sumă susceptibilă de suspendare, o valoare aferentă unei cereri de plată ori o estimare calculată potrivit metodologiei Comisiei Europene, precum și raportul dintre această sumă și cea de peste 972,4 milioane de euro anunțată public la 23 iulie 2026 ca fonduri deblocate;

c) având în vedere că termenul asumat a fost 30 iunie 2026, iar adoptarea a intervenit în august 2026, evaluarea ministerului privind eventuala incidență asupra României a consecinței financiar-bugetare asociate jalonului, astfel cum aceasta va fi clarificată potrivit lit. b), precum și demersurile efectuate pentru evitarea acesteia;

d) dacă a fost analizată compatibilitatea formei adoptate de Parlament, inclusiv a amendamentelor privind caracterul de document de orientare, cu obligațiile asumate prin PNRR, și concluziile acestei analize;

e) evaluarea riscurilor în ipoteza în care legea face obiectul controlului de constituționalitate anterior promulgării ori al unei cereri de reexaminare.

13. Cu privire la strategia anterioară și la evaluarea ex-post:

a) raportul de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor strategiei privind biodiversitatea aferente perioadei 2014–2020 și costurile totale ale acesteia;

b) în lipsa unei asemenea evaluări, elementele obiective pe care s-a întemeiat stabilirea noilor obiective și ținte naționale.

14. Cu privire la verificările interne și externe:

a) dacă achiziția și cheltuiala în discuție au făcut obiectul unor misiuni de audit public intern sau al unor acțiuni de verificare ale Curții de Conturi a României ori ale Autorității de Audit și, în caz afirmativ, constatările și măsurile dispuse;

b) dacă, în urma aspectelor prezentate și a verificărilor interne efectuate, ministerul apreciază necesară sesizarea structurilor de audit ori a altor instituții competente și, în caz afirmativ, ce demersuri intenționează să întreprindă.

Pentru documentele și informațiile deținute de instituțiile aflate în subordinea, sub autoritatea ori în coordonarea ministerului, solicit centralizarea acestora prin grija ministerului. Pentru documentele deținute de alte autorități publice, solicit indicarea expresă a autorității deținătoare și, după caz, a demersurilor efectuate pentru obținerea lor.

Solicit comunicarea unui răspuns scris, în termenul de 15 zile prevăzut de art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, precum și anexarea documentelor justificative aferente fiecăruia dintre aspectele solicitate. Pentru documentele neclasificate și destinate publicității, în măsura în care acestea există în format electronic, solicit transmiterea lor și în acest format.

Documentele clasificate ori nedestinate publicității, dacă există, se transmit pe suport hârtie la sediul Parlamentului României, pe numele subsemnatului, având acces la informații clasificate în temeiul art. 7 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare; în cuprinsul răspunsului se face doar mențiunea existenței lor.