Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Cadrul juridic și capabilitățile militare necesare pentru protecția infrastructurii energetice din zona economică exclusivă a României în Marea Neagră

Către: Ministerul Apărării Naționale, domnului Radu-Dinel Miruță, ministru

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Cadrul juridic și capabilitățile militare necesare pentru protecția infrastructurii energetice din zona economică exclusivă a României în Marea Neagră

                             Stimate domnule ministru,

OMV Petrom și Romgaz au anunțat finalizarea instalării platformei de producție „Neptun Alpha”, o structură de 16.500 de tone și peste 225 de metri înălțime, amplasată la o adâncime a apei de aproximativ 120 de metri, au fost finalizate 6 din cele 10 sonde de producție și a fost instalată conducta submarină de 160 de kilometri care leagă perimetrul de țărm. Începerea producției este estimată pentru anul 2027.

Platforma reprezinită cel mai important proiect energetic al României din ultimele decenii și singura șansă a țării de a trece, într-un interval scurt, de la statutul de importator vulnerabil la cel de furnizor regional și, tocmai de aceea, această infrastructură devine automat o țintă, mai ales în contextul conflictului regional. O platformă fixă, imobilă, cu personal la bord, aflată la peste 100 de kilometri de coastă, alături de o conductă submarină care traversează o zonă în care nave comerciale au fost deja lovite — cel mai recent, o navă cu GPL avariată la 20 de mile de Sulina — reprezintă exact tipul de obiectiv vizat de acțiunile hibride: mine derivante, drone navale de suprafață, sabotaj subacvatic, bruiaj al sistemelor de navigație.

Problema pe care o semnalez, domnule ministru, nu este doar una de tip tehnic, ci în primul rând, una juridică – instalațiile se află în zona economică exclusivă, care nu face parte din teritoriul național și nu intră sub incidența articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic. România deține drepturi suverane de exploatare a resurselor, dar cadrul legal în vigoare limitează intervenția forțelor armate, în principal, la situațiile în care este atacat teritoriul național. Aceasta înseamnă că, în cazul unui incident asupra platformei, comandantul aflat la fața locului nu are astăzi o bază juridică limpede pentru a acționa — iar o asemenea ambiguitate, într-un interval de câteva minute, se traduce în inacțiune. Un adversar care testează limitele nu caută confruntarea deschisă, ci exact acest gol de reglementare.

La aceasta se adaugă lipsa capabilităților – sistemele destinate protecției infrastructurii offshore — rachetele antinavă Naval Strike Missile, sistemele antiaeriene IRIS-T, sistemele navale Millennium contractate de la Rheinmetall — se află în diverse stadii de contractare prin mecanismul SAFE, însă niciunul nu este încă în dotarea Armatei României, iar pentru unele dintre ele termenele de livrare nu au fost comunicate. Cele patru nave prevăzute a fi construite la Mangalia au un ciclu de producție de ordinul anilor, existând riscul depășirii termenului-limită de 31 decembrie 2030 impus de mecanismul SAFE. În prezent, principala platformă navală modernă disponibilă este o singură corvetă ușoară. Capacitățile de detectare și supraveghere subacvatică, semnalate public ca insuficiente inclusiv la nivelul consilierilor prezidențiali, rămân un capitol deschis. Cu alte cuvinte, între momentul intrării în producție și momentul în care România va dispune de mijloacele de a-și apăra această investiție se deschide o fereastră de vulnerabilitate pe care nimeni nu a explicat public cum va fi acoperită.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Există, la nivelul Ministerului Apărării Naționale, un proiect de act normativ care să reglementeze regulile de angajare și competențele forțelor armate pentru protecția infrastructurii economice din zona economică exclusivă? Dacă da, în ce stadiu se află și când urmează să fie transmis Parlamentului?
2. În lipsa unui asemenea cadru, care este, în prezent, temeiul juridic în baza căruia forțele navale ar putea interveni pentru apărarea platformei „Neptun Alpha” sau a conductei submarine, în cazul unui atac sau al unei acțiuni de sabotaj?
3. Care sunt termenele contractuale de livrare pentru sistemele Naval Strike Missile, IRIS-T, Millennium și pentru celelalte capabilități destinate protecției infrastructurii maritime, achiziționate prin mecanismul SAFE sau prin alte programe? Câte dintre acestea vor fi operaționale până la începutul producției, în 2027?
4. Ce capabilități de detectare și supraveghere de suprafață și subacvatică sunt în prezent în dotarea Forțelor Navale pentru zona perimetrului Neptun Deep și ce achiziții sunt prevăzute în acest sens?
5. Există un plan de apărare specific pentru infrastructura energetică offshore, elaborat împreună cu operatorii economici și cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu? A fost acesta testat prin exerciții?
6. Care este stadiul programului de construcție a celor patru nave militare la Mangalia și ce evaluare are ministerul privind riscul depășirii termenului-limită impus de mecanismul SAFE?
7. Au fost purtate discuții la nivel aliat privind extinderea măsurilor de descurajare și supraveghere ale NATO asupra infrastructurii energetice românești aflate în afara teritoriului național?