Către: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru
De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova
Subiectul întrebării: Dimensiunea și durata înghețării veniturilor personalului bugetar prin mecanismul tranzitoriu prevăzut în proiectul noii legi a salarizării
Domnule ministru,
Potrivit estimărilor Executivului, între 33% și 35% dintre salariații din sectorul public încasează în prezent venituri situate peste nivelul rezultat din noile grile de salarizare. Raportat la cele aproximativ 1,272 milioane de posturi ocupate în sectorul public, aceasta înseamnă între 420.000 și 445.000 de angajați ale căror salarii ar urma să rămână neschimbate până când grila îi va ajunge din urmă — un interval care poate dura ani.
Aproape două treimi dintre angajații statului lucrează în educație, sănătate, ordine publică și apărare, domenii care concentrează 812.347 de posturi ocupate: 366.833 în educație, 245.020 în sănătate, 124.468 în poliție și jandarmerie și 76.026 în structurile Ministerului Apărării Naționale – exact sectoarele în care statul se plânge de deficit de personal și în care pierde anual mii de specialiști în favoarea altor state sau a mediului privat.
Guvernul prezintă mecanismul drept o garanție că nimeni nu pierde bani, dar formularea este corectă doar în sens nominal, deoarece salariatul păstrează suma aflată în plată, dar orice majorare viitoare rezultată din grilă este absorbită de diferența tranzitorie, fără ca venitul lunar să crească, ceea ce, în condiții de inflație, un venit nominal blocat înseamnă an de an mai puțină pâine, mai puține medicamente, mai puțină energie cumpărată cu același salariu. Pentru un medic sau un profesor cu vechime, care se află tocmai în categoria vizată de plafonare, mesajul transmis este că experiența acumulată nu mai are valoare salarială.
Există, de asemenea, și o problemă de echitate între generații profesionale – mecanismul lovește, preponderent, în personalul cu vechime și cu sporuri consolidate, în timp ce noii intrați sunt așezați direct pe grilă și se creează astfel situația în care doi angajați cu aceeași funcție și în aceeași instituție evoluează după reguli diferite, ceea ce contrazice chiar scopul declarat al proiectului, acela de a elimina inechitățile.
Nu în ultimul rând, domnule ministru, măsura este prezentată ca parte a angajamentelor asumate prin PNRR, într-un context în care cheltuielile de personal din sectorul public sunt estimate anul acesta la 168,3 miliarde de lei, adică 8,2% din PIB.
Având în vedere că Parlamentul are dreptul să cunoască dacă ținta urmărită este reașezarea echitabilă a salarizării sau, în fapt, o reducere graduală a masei salariale obținută prin blocarea veniturilor unei treimi din personalul bugetar, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:
- Care este numărul angajaților din sectorul public estimați a intra sub incidența diferenței salariale tranzitorii, defalcat pe domenii — educație, sănătate, ordine publică, apărare, administrație centrală, administrație locală — și pe categorii de funcții?
- Care este durata medie estimată a perioadei de menținere a venitului nominal, pe fiecare dintre aceste categorii, și care este durata maximă estimată?
- Solicit comunicarea studiului de impact și a simulărilor care au stat la baza estimării potrivit căreia între 33% și 35% dintre salariații din sectorul public au venituri peste nivelul din noile grile.
- Ce evaluare a realizat ministerul privind erodarea puterii de cumpărare pentru personalul aflat în această situație, pe orizontul 2027–2031, raportat la prognoza de inflație?
- Ce analiză a fost efectuată privind efectul măsurii asupra retenției personalului în sănătate și educație, sectoare care înregistrează deja deficit de posturi ocupate?
- Cum se justifică menținerea unei traiectorii garantate de creștere pentru funcțiile de demnitate publică și de conducere, în paralel cu blocarea veniturilor pentru o treime din personalul bugetar?
- Prevede jalonul asumat prin PNRR menținerea veniturilor nominale pentru această categorie de personal sau este vorba despre o soluție aleasă de Guvern? Solicit comunicarea documentelor relevante convenite cu Comisia Europeană.
- Ce economie bugetară anuală este estimată a rezulta din aplicarea mecanismului tranzitoriu, pentru fiecare an al perioadei 2027–2031?
Comments are closed