Dan TANASĂ – Întrebare – Clarificări privind temeiul juridic al implementării Cărții Electronice de Identitate (CEI), efectele hotărârii CJUE în cauza C-61/22 și regimul juridic al Cărții de Identitate Simple (CIS)

Către: Ministerul Afacerilor Interne, domnului ministru Marian-Cătălin PREDOIU, Viceprim-ministru

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Clarificări privind temeiul juridic al implementării Cărții Electronice de Identitate (CEI), efectele hotărârii CJUE în cauza C-61/22 și regimul juridic al Cărții de Identitate Simple (CIS)

Stimate domnule viceprim-ministru,

La data de 21 martie 2024, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat în cauza C-61/22 – Landeshauptstadt Wiesbaden, constatând că Regulamentul (UE) 2019/1157 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii a fost adoptat pe un temei juridic eronat și, în consecință, declarându-l invalid. CJUE a decis însă menținerea efectelor regulamentului până la intrarea în vigoare a unui nou act legislativ și, cel târziu, până la 31 decembrie 2026, pentru a evita consecințele administrative și de securitate generate de o încetare imediată a efectelor acestuia.

Ulterior, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat Regulamentul (UE) 2025/1208 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere, care a înlocuit Regulamentul (UE) 2019/1157.

În România, începând cu anul 2025, a fost implementat sistemul noilor acte de identitate, respectiv Cartea Electronică de Identitate (CEI) și Cartea de Identitate Simplă (CIS). Potrivit informațiilor oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne, CEI și CIS au regimuri juridice și funcționale diferite, CEI putând fi utilizată și ca document de călătorie, în timp ce CIS nu poate fi utilizată în acest scop. De asemenea, în prezent CIS presupune achitarea unei contravalori de 40 de lei, în timp ce CEI beneficiază, în anumite condiții, de gratuitate.

În acest context, este necesară clarificarea publică a modului în care Ministerul Afacerilor Interne a analizat consecințele hotărârii CJUE în cauza C-61/22, precum și raportul dintre noul cadru european și legislația românească în materia actelor de identitate.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să aveți amabilitatea să-mi comunicați următoarele informații de interes public:

1. Care este, în prezent, temeiul juridic european exact în baza căruia România emite Cărți Electronice de Identitate și care sunt dispozițiile concrete din Regulamentul (UE) 2025/1208 pe care MAI le invocă în implementarea sistemului CEI?
2. A analizat Ministerul Afacerilor Interne hotărârea CJUE pronunțată în cauza C-61/22 și consecințele acesteia asupra legislației și procedurilor românești privind actele de identitate? Dacă da, vă rog să comunicați concluziile acestei analize.
3. În ce măsură hotărârea CJUE a determinat modificări, reevaluări sau verificări ale legislației românești care a stat la baza introducerii CEI?
4. Care este temeiul juridic strict național pentru obligativitatea sau, după caz, pentru caracterul preferențial al CEI în raport cu CIS?
5. Poate un cetățean român care îndeplinește toate condițiile legale pentru eliberarea unui act de identitate să solicite și să primească CIS fără a fi dezavantajat juridic sau administrativ față de cetățeanul care optează pentru CEI?
6. Care este justificarea juridică pentru diferența de regim dintre CEI și CIS în ceea ce privește costul documentului, în condițiile în care ambele reprezintă acte oficiale de identitate emise de statul român?
7. De ce CIS nu este recunoscută ca document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene și există în prezent discuții sau demersuri ale autorităților române pentru modificarea acestui regim?
8. A solicitat România, în cadrul instituțiilor europene, clarificări sau o evaluare privind posibilitatea recunoașterii CIS ca document de călătorie în interiorul Uniunii Europene?
9. În condițiile în care Regulamentul (UE) 2019/1157 a fost declarat invalid de CJUE, iar efectele sale au fost menținute numai temporar, ce demersuri a întreprins România pentru a se asigura că noul cadru european este compatibil cu legislația și opțiunile existente în dreptul intern?
10. A analizat MAI dacă diferențele de tratament dintre titularii CEI și titularii CIS, în special în ceea ce privește costul, posibilitatea de utilizare ca document de călătorie și accesul la anumite servicii, sunt compatibile cu principiul egalității în drepturi prevăzut de Constituția României?
11. A fost solicitat un punct de vedere al Ministerului Justiției, al Avocatului Poporului sau al altor autorități competente cu privire la compatibilitatea regimului juridic CEI/CIS cu prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi, libertatea de circulație și libertatea de conștiință?
12. În cazul în care un cetățean refuză CEI din motive de conștiință, există în legislația românească garanții explicite că acesta poate utiliza CIS fără restrângerea unor drepturi civile sau administrative care nu sunt în mod obiectiv și proporțional legate de natura documentului?
13. Ce servicii publice, proceduri administrative sau drepturi concrete sunt condiționate în prezent de deținerea CEI și nu pot fi exercitate de titularul CIS?
14. Câte CEI și câte CIS au fost emise în România de la începutul programului și până la data prezentei întrebări parlamentare?
15. Care este costul real de producție și emitere pentru o CEI și care este costul real de producție și emitere pentru o CIS?
16. Care este valoarea totală a fondurilor publice și europene alocate pentru implementarea sistemului CEI, inclusiv infrastructura informatică, echipamentele, software-ul, producția documentelor, mentenanța și securizarea sistemului?
17. După expirarea perioadei de finanțare europeană pentru gratuitatea primei CEI, care va fi costul suportat de cetățean pentru emiterea acesteia?
18. A analizat MAI posibilitatea eliminării contravalorii de 40 de lei pentru CIS, astfel încât cetățenii care aleg un act de identitate fără suport electronic să nu fie dezavantajați financiar pentru exercitarea acestei opțiuni?
19. În ce măsură România are, în prezent, libertatea de a menține în paralel CEI și CIS și după 31 decembrie 2026?
20. În cazul în care cadrul european va fi modificat sau înlocuit după 31 decembrie 2026, intenționează MAI să susțină menținerea în legislația românească a posibilității cetățenilor de a opta pentru un act de identitate fără cip?
21. A formulat România sau intenționează să formuleze, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, propuneri privind existența unei alternative neelectronice la cartea electronică de identitate?
22. Consideră Ministerul Afacerilor Interne că alegerea între CEI și CIS trebuie să rămână o opțiune reală a cetățeanului, fără penalizări financiare sau administrative pentru alegerea documentului fără suport electronic?
23. În cazul în care răspunsul este afirmativ, ce măsuri legislative și administrative intenționează MAI să adopte pentru garantarea acestei opțiuni?
24. În cazul în care răspunsul este negativ, vă rog să indicați temeiul juridic concret, național și european, care permite statului român să restrângă această opțiune și să prezentați justificarea obiectivă și proporțională a unei asemenea măsuri.
25. Vă rog să comunicați dacă MAI a realizat o analiză juridică distinctă privind efectele hotărârii CJUE în cauza C-61/22 asupra drepturilor cetățenilor români care nu doresc un act de identitate electronic și, în caz afirmativ, să transmiteți concluziile acesteia.