Costache Chertif – Întrebare – Clarificarea destinației fondurilor rezultate din împrumuturile interne și externe contractate de statul român și evahiorea sustenabilității datoriei publice

Adresată: Domnului Alexandru NAZARE, ministrul interimar al Finanțelor

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Clarificarea destinației fondurilor rezultate din împrumuturile interne si externe contractate de statul român și evahiorea sustenabilității datoriei publice.

Domnule Ministru

Experții financiari și presa de specialitate din România transmit că țara noastră traversează una dintre cele mai accelerate perioade de datorare din întreaga sa istorie postdecembristă. În numai câțiva ani, datoria publică a depăsit pragul de 1.170 miliarde de lei, reprezentând peste 60% din produsul intern brut, iar necesarul anual de finanțare al statului s-a situat constant la peste 250 de miliarde de lei.

În paralel, Ministerul Finanțelor a recurs la emisiuni succesive de obligațiuni pe piețele Financiare Internaționale și interne, contractând împrumuturi de ordinal miliardelor de euro la fiecare ieșire pe pietele externe. Numai o singură emisiune recentă a atras 4,7 miliarde de euro, în timp ce datoria externă totala a României a depăsit 229 de miliarde de euro.

Aceste evoluții au plasat România printre statele membre ale Uniunii Europene cu cea mai rapidă creștere a gradului de îndatorare. Totodata, potrivit informațiilor disponibile, peste jumatate din datoria guvernamentală este contractată din exterior și aproximativ 53% din întreaga datorie publică este denominată în valută, ceea ce amplifică vulnerabilitatea finanțelor publice în raport cu fluctuațiile cursului de schimb și cu evoluția dobânzilor pe piețele Internaționale.

Mai grav este faptul că opinia publică nu a primit nici până în prezent o imagine clară și completă asupra destinației efective a acestor împrumuturi. Cetățenii României asistă la o creștere explozivă a datoriei publice fără a putea identifica proiectele majore de investiții care să justifice această povară financiară transferată generațiilor viitoare.

În infrastructură persistă întârzieri majore, sistemele de sănătate și educație continuă să sufere de subfinanțare, absorbția fondurilor europene rămâne sub potențial, iar investițiile strategice avansează într-un ritm insuficient. În aceste condiții, este legitimă întrebarea dacă sumele împrumutate au fost utilizate cu precădere pentru investiții generatoare de dezvoltare și venituri viitoare sau, dimpotrivă, au fost absorbite în principal de cheltuieli curente și de acoperirea unor deficite bugetare cronice.

Împrumuturile publice reprezintă obligații care vor fi rambursate de contribuabilii români prin taxe și impozite. Tocmai de aceea, transparența privind utilizarea fiecarui miliard de euro împrumutat nu constituie doar o exigență administrativă, ci o obligație fundamentală față de cetățeni și față de Parlamentul Romaniei.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Care este valoarea totală a împrumuturilor interne și exteme contractate de statul roman în perioada dintre 1 ianuarie 2020 și momentul actual, defalcată pe fiecare an și pe fiecare categorie de finanțare.
2. Care este destinația concretă a fondurilor provenite din aceste împrumuturi, cu prezentarea unei situații centralizate privind:finanțarea deficitului bugetar; refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență; finanțarea investitiilor publice; alte categorii de cheltuieli.
3. Ce valoare din totalul sumelor împrumutate a fost utilizată efectiv pentru investiții publice generatoare de dezvoltare economică și care sunt principalele proiecte finanțate din aceste resurse.
4. Care este valoarea totală a împrumuturilor externe contractate în perioada din 2020 până în prezent, cu indicarea fiecarei emisiuni de euroobligațiuni sau a fiecărui împrumut extern, a costului finanțării, a maturității și a destinației fondurilor atrase.
5. Ce pondere din împrumuturile externe a fost utilizată exclusiv pentru refinanțarea unor datorii contractate anterior și ce pondere a reprezentat fmanțare nouă.
6. Care este valoarea totală estimată a dobânzilor și comisioanelor pe care statul român le va plăti pentru datoria publică aferentă împrumuturilor contractate în perioada din anul 2020 până în prezent, pe întreaga durată de viata a acestora.
7. Care sunt estimările Ministerului Finanțelor privind evoluția datoriei publice guvernamentale până la sfârșitul anilor 2026, 2027 și 2028, atât ca valoare nominală, cât și ca pondere în PIB.
8. Ce măsuri intenționează Ministerul Finanțelor să adopte pentru reducerea dependenței României de finanțarea externă și pentru diminuarea riscurilor generate de nivelul ridicat al datoriei denominate în valută.
9. Dacă Ministerul Finanțelor intenționează sau nu să publice periodic rapoarte detaliate privind destinația fondurilor provenite din fiecare împrumut major contractat de statul român, astfel încât Parlamentul și opinia publică să poată urmări utilizarea banilor împrumutați.