Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Clarificări despre cele șase note „strict confidențiale” prin care conducerea statului a fost avertizată, între august și decembrie 2024, asupra riscului de incapacitate de plată și măsurile de transparentizare a deciziilor bugetare din 2024

Către: Guvernul României, domnului Ilie Bolojan, prim-ministru 

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Clarificări despre cele șase note „strict confidențiale” prin care conducerea statului a fost avertizată, între august și decembrie 2024, asupra riscului de incapacitate de plată și măsurile de transparentizare a deciziilor bugetare din 2024

                             Stimate domnule prim-ministru,

Potrivit documentelor publicate de Europa Liberă România, între august și decembrie 2024 Ministerul Finanțelor a transmis Președinției, Prim-ministrului și Președintelui Senatului șase note etichetate „strict confidențial”, prin care cei mai înalți demnitari ai statului erau avertizați că România riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu se adoptă urgent măsuri de reducere a deficitului, documentele fiind transmise prin poșta militară a SRI și purtau mențiunea „URGENT”.

Nota din 31 octombrie 2024, „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni”, avertiza că, în lipsa unor măsuri adoptate de urgență pentru limitarea și diminuarea cheltuielilor, există riscuri majore ca ținta de deficit să fie depășită, cu creșterea costului finanțării. Încă din august 2024, Ministerul Finanțelor anticipa un deficit cash care putea ajunge la peste 9% din PIB, în condițiile în care bugetul fusese construit cu o țintă de 5% (circa 86,6 miliarde de lei). România a încheiat anul 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB — aproape 153 de miliarde de lei, cel mai mare din Uniunea Europeană — adică aproape dublu față de ținta inițială.

Ultima notă, cea din 20 decembrie 2024, avertiza că neadoptarea unui set de măsuri urgente — privind sporurile, voucherele de vacanță, politica de personal, reforma administrației și drepturile salariale — ar fi condus la un deficit de aproximativ 14,3% din PIB în 2025, cu un impact bugetar estimat la peste 121,2 miliarde de lei (6,33% din PIB).

Consecințele ignorării acestor avertismente au fost documentate – retrogradarea perspectivei ratingului de către Fitch în decembrie 2024, dobânzi de peste 8% la împrumuturile de la începutul lui 2025, declanșarea de către Comisia Europeană, la 4 iunie 2025, a demersurilor de potențială înghețare a finanțării europene și cererea ECOFIN din 20 iunie 2025 ca România să adopte o reformă fiscală cu venituri suplimentare „semnificativ peste 1,7% din PIB”. Astăzi, povara corecției — creșterea TVA, majorări de taxe, reduceri de sporuri și restrângeri de drepturi sociale — este suportată de cetățeni și de mediul de afaceri.

Având în vedere că existența acestor avertismente, transmise în regim confidențial și nediscutate public de destinatari, ridică întrebări pertinente privind răspunderea decizională și transparența gestiunii banului public, domnule prim-ministru, vă rog să îmi răspundeți, punctual, următoarelor întrebări:

1. Confirmați existența celor șase note transmise de Ministerul Finanțelor, între august și decembrie 2024, Președinției, Prim-ministrului și Președintelui Senatului, cu privire la riscurile bugetare? Solicit comunicarea către Parlament a acestor documente, în limita regimului lor de clasificare.
2. Care a fost reacția instituțională la fiecare dintre aceste note? Au fost convocate ședințe de guvern, ședințe ale CSAT sau alte reuniuni decizionale ca urmare a avertismentelor? Solicit comunicarea deciziilor adoptate în urma fiecărei note.
3. Nota din august 2024 menționa obligația de a transmite Comisiei Europene, până la 15 octombrie 2024, un plan de disciplinare financiară. Confirmați că acest plan a fost transmis cu întârziere sau într-o formă considerată nerealistă de Comisie? Care au fost consecințele acestei întârzieri?
4. Care a fost impactul bugetar al alocărilor din ultima săptămână a anului 2024 — circa 8 miliarde de lei, incluzând decontările către partide pentru campania electorală — în contextul în care Ministerul Finanțelor avertiza, deja, asupra depășirii grave a țintei de deficit?
5. Ce documente clasificate „strict confidențial” cu impact direct asupra deciziilor bugetare au fost transmise conducerii statului în 2024 și în 2025? Există un mecanism prin care Parlamentul, în calitate de for care aprobă bugetul, este informat asupra unor astfel de avertismente?