”Dezastrul în care este adusă industria românească este profund. În ultima perioadă sunt de actualitate trei exemple sugestive, din trei domenii de activitate in care România a excelat, respectiv:
1. Șantierul Naval Mangalia (cunoscut si sub fosta denumire de Damen Mangalia): se află într-o situație critică, fiind în prezent în procedură de faliment după respingerea planului de reorganizare.
• Activele au fost scoase la licitație la un preț de pornire de 184 de milioane de euro, însă prima licitație s-a încheiat fără nici un investitor înscris.
• Termenul primei licitații (plecând de la valoarea de piaţă de 184 de milioane de euro) a expirat pe data de 27 iunie, la ora 13.00, dar nu a fost depusă nici o ofertă.
• Promovarea vânzării a fost realizată către consorțiul format din gigantul german din industria de apărare Rheinmetall și compania elvețiană MSC.
• Reprezentanţii Guvernului României au oferit Rheinmetall un contract de 920 de milioane de euro pentru construirea a patru nave militare, in cadrul SAFE (practic, Rheinmetall ar fi achitat Șantierul Naval Mangalia cu banii primiti tot de la Guvernul României).
• Pentru salariații Șantierului Naval Mangalia, falimentul companiei a determinat un proces de disponibilizare colectivă. Cei 1.011 angajați rămași vor fi concediați în două etape: prima rundă a avut loc pe 25 iunie, iar a doua rundă este programată pentru 16 iulie.
2. Chimcomplex Borzești se confruntă cu pierderi financiare semnificative (estimând un rezultat negativ și pentru 2026), cauzate de costurile mari la energie și blocajele economice.
• Chimcomplex Borzești este cel mai mare combinat chimic din România și principalul producător de polioli, clorosodice și oxo-alcooli din regiune. Compania operează două platforme industriale majore, la Onești (Borzești) și Râmnicu Vâlcea (fostul Oltchim). Acțiunile sale sunt tranzacționate la Bursa de Valori București sub simbolul CRC.
• Chimcomplex a renunţat la con¬strucţia fabricii de răşini din Oneşti (judeţul Bacău), un proiect investitional cu un buget de peste 100 milioane euro, din care 46,6 milioane euro reprezenta finantare nerambursabilă.
• Datorită preţului extrem de ridicat la energia electrică şi gaze, compania a sistat investiţia şi a returnat banii ministerului.
• Bugetul de investiții al companiei pentru acest an a fost tăiat semnificativ, rămânând de doar 5,2 milioane de euro.
• Planul de criză prevede concedierea a cel puțin 1.200 de angajați pe lanțul vertical și afectarea a altor 5.500 de locuri de muncă pe orizontală.
3. Combinatul Siderurgic Liberty Galați (cunoscut si sub fosta denumire de Sidex) se află într-o situație de incertitudine totală, ca si rezultat a eșecului celei de-a doua licitații internaționale de vânzare, organizată pe data de 19 iunie 2026.
• Prețul de pornire al licitatiei a fost redus drastic de la peste 700 de milioane de euro la 444 milioane de euro, însă nici unul dintre investitorii interesați nu a depus garanția financiară obligatorie.
• Toti potențialii cumpărători s-au retras în baza unei analize de risc, care a evidentiat un risc juridic major, concretizat prin faptul că Tribunalul Districtual din Ostrava a impus o interdicție provizorie de transfer asupra unor active-cheie din Galați, din cauza unei datorii litigioase de circa 40 de milioane de euro pe care combinatul o are față de uzina „soră” din Cehia (Liberty Ostrava).
• Sub aspect economico-financiar, datoriile totale acumulate de combinat sunt critice, depășind valoarea de 1 miliard de euro (conform masei credale stabilite în procedurile de restructurare din primăvara anului 2026).
• Cei mai mari creditori sunt instituțiile statului: Exim Banca Românească are de recuperat 1,5 miliarde de lei, în timp ce ANAF revendică o sumă certă de 273 de milioane de lei, la care se adaugă alți 417 milioane de lei aflați în dispute juridice. Din această cauză, instituția a instituit sechestru asigurător pe unele active.
• Situatia este critică pentru cei aproximativ 2.500 de angajați rămași pe platforma industrial, acestia fiind direct afectați de blocaj, iar o mare parte din personal este în șomaj tehnic din cauza opririi sau reducerii drastice a producției.
În acest context în care acestea sunt doar trei exemple de companii, Alianța pentru Unirea Românilor solicită ca actuala guvernare (prioritar prin Ministerul Finantelor, prin Ministerul Economiei si prin Ministerul Energiei) să implementeze – în mod foarte urgent – un plan concret de măsuri pentru sustinerea activității companiilor productive românești.
Alianța pentru Unirea Românilor, prin măsurile de relansare economică incluse in cadrul programului economic pe care îl va implementa când va guverna România, are în vedere adoptarea rapidă a unor solutii de reglementare a situației în care se găsesc companiile industriale românești.
Dezvoltarea industriei naționale și cresterea exporturilor, în scopul reechilibrării balanței comerciale a României reprezintă o prioritate pentru Alianța pentru Unirea Românilor.
De asemenea, Programul AUR pentru industrie vizează protejarea capitalului autohton, păstrarea controlului statului în companiile strategice (energie și infrastructură critică) și relansarea producției locale, de la industria metalurgică, siderurgică, chimică până la industria de apărare”, a declarat Victor Cațavei, președinte al Comisiei AUR “Investiții și Programe de Finanțare”.
Comments are closed