Alianța pentru Unirea Românilor a organizat, în Parlamentul României, conferința „Podul de Flori de peste Prut”, ediția a II-a, eveniment dedicat comemorării a 35 de ani de la cel de-al doilea Pod de Flori și reafirmării idealului național al reîntregirii. La dezbatere au participat parlamentari, reprezentanți ai societății civile și personalități implicate de-a lungul timpului în promovarea relațiilor dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a transmis că idealul reîntregirii naționale nu poate fi abandonat indiferent de evoluțiile politice de moment și a avertizat împotriva tentației de a renunța la acest obiectiv strategic pentru națiunea română.
„Nu putem sub nicio formă să admitem că nu mai avem acest obiectiv al reîntregirii, cum am văzut că sunt multe exprimări grăbite în spațiul public ale unor oameni care erau în același grup cu noi. Noi nu gândim așa și, indiferent ce ar face un partid sau altul de la Chișinău, noi rămânem pe aceeași idee, că obiectivul național esențial al națiunii noastre este reîntregirea și nu trebuie să ne lăsăm mințile pătrunse de tentația asta de a acuza oamenii de-a valma. Istoria este istorie, politica este politică și obiectivul național este obiectiv național”, a declarat liderul senatorilor AUR.
Deputatul AUR Valeriu Munteanu a evocat semnificația istorică a celui de-al doilea Pod de Flori, organizat la 16 iunie 1991. Acesta a evidențiat caracterul excepțional al evenimentului, care a permis românilor de pe ambele maluri ale Prutului să se întâlnească liber după decenii de separare impusă.
„Astăzi, 16 iunie, se fac exact 35 de ani de la cel de-al doilea Pod de Flori. Generic, acestea sunt cunoscute ca Podurile de Flori. Avem Podul de Flori din 1990, din mai 1990, și cel de-al doilea Pod de Flori din 16 iunie 1991, în plină disoluție a URSS.
S-a organizat cel de-al doilea Pod de Flori pe toate podurile care existau pe Prut, nu că s-ar fi construit mai multe poduri de beton în ultimii 35 de ani între cele două maluri ale Prutului.
Și a fost cea mai amplă acțiune românească după ocupația Basarabiei din 1944. Un moment de edificare românească, un moment în care românii de pe cele două maluri ale Prutului nu doar s-au putut întâlni, ci chiar au putut, pentru prima dată, după 60 de ani de ocupație sovietică, să circule fără vize, să se întâlnească, să se vadă.
România trebuie să își asume, la nivel oficial, obiectivul reunificării cu Basarabia. În momentul în care Bucureștiul va transmite un mesaj ferm și consecvent, gheața moldovenismului statalist se va topi, iar reunirea va deveni posibilă”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.
Senatorul AUR Mircia Chelaru a vorbit despre dimensiunea istorică și identitară a idealului unirii, susținând că reîntregirea națională nu reprezintă o opțiune politică de conjunctură, ci o datorie care trebuie asumată atât la Chișinău, cât și la București.
„Reîntregirea nu este un moft politic, este o chemare ancestrală și este o obligație de jure ereditară pentru neamul românilor.
Din această perspectivă eu vin și mă adresez domniilor voastre. Și atunci am spus, și din păcate este valabil și astăzi:
Nu vom putea face Unirea până când nu re-românizăm în mental Basarabia, până când nu se desovietizează și nu se derusifică politicul de la Chișinău și până când, la București, dragii mei, nu apare o conducere politică iubitoare de neam și țară, adică una românească pură”, a declarat senatorul AUR, Mircia Chelaru.
Comments are closed