În atenția: Domnului Ilie-Gavril BOLOJAN, Prim-ministru al Guvernului României și ministru interimar al Energiei, desemnat prin Decretul Președintelui României nr. 234/2026
Spre luarea la cunoștință: Secretarului General al Guvernului României
De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat
Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Obiectul: Solicitare de informații, documente și clarificări privind exercitarea de către Ministerul Energiei a atribuțiilor de acționar majoritar al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. și de finanțator prin Planul Național de Investiții pentru obiectivul „Dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze” (CCGT Iernut), cu privire la întârzierile semnificative, rezilierile contractuale succesive și riscul pierderii finanțării nerambursabile.
Stimate domnule ministru,
I. Temeiul juridic al interpelării
Stimate domnule Prim-ministru,
Subsemnatul Florin-Cornel POPOVICI, deputat ales în Circumscripția Electorală nr. 37 Timiș, membru al Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, formulez prezenta interpelare în temeiul:
art. 112 alin. (1) din Constituția României, republicată, potrivit căruia Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau de senatori;
art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, privind obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de a prezenta informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților;
art. 181–185 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, privind procedura interpelărilor adresate Guvernului și membrilor Guvernului;
art. 12, art. 17 și art. 18 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, referitoare la dreptul deputatului de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar;
art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 268/2007, care consacră dreptul deputaților de acces, ex lege, la informațiile clasificate ce constituie secret de stat, sub condiția validării alegerii și a depunerii jurământului.
Controlul parlamentar asupra modului în care autoritățile publice își exercită atribuțiile de administrare a patrimoniului statului și de finanțare a unor obiective strategice reprezintă o componentă esențială a principiului responsabilității constituționale în gestionarea resurselor publice, fiind formulată prezenta interpelare în considerarea obligației constituționale de cooperare loială între Parlament și Guvern în exercitarea acestei funcții de control.
Adresez prezenta interpelare domniei voastre în dubla calitate de Prim-ministru al Guvernului României și de ministru interimar al Energiei, desemnat în această ultimă funcție prin Decretul Președintelui României nr. 234/2026, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 330 din 27 aprilie 2026, ca urmare a vacantării funcției prin demisia domnului Bogdan-Gruia Ivan.
Obiectul interpelării vizează, fără echivoc, acte de administrare curentă a treburilor publice în sensul art. 110 alin. (4) din Constituție – respectiv urmărirea executării unui contract de finanțare
nerambursabilă activ, încheiat anterior și aflat în derulare – fiind, în consecință, pe deplin compatibil cu regimul juridic al Guvernului interimar.
II. Considerente de fapt
Proiectul de investiții privind dezvoltarea Centralei Termoelectrice (CTE) Iernut prin construirea
unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze (CCGT Iernut, 430 MW)
reprezintă unul dintre cele mai importante obiective strategice ale sectorului energetic național, în
care Statul Român este implicat în dublă calitate prin intermediul Ministerului Energiei:
ca acționar majoritar al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – beneficiarul investiției, prin cota de
aproximativ 70 % deținută în capitalul social;
ca finanțator – prin contractul de finanțare nerambursabilă acordată din Planul Național de
Investiții (PNI), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1096/2013, sursa fondurilor fiind
constituită din veniturile obținute din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de
seră, în temeiul Directivei 2003/87/CE.
Cronologia derulării proiectului relevă o serie de evenimente care impun o examinare aprofundată
a modului în care Ministerul Energiei și-a exercitat ambele calități instituționale:
la 31 octombrie 2016, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a încheiat cu asocierea Duro Felguera
S.A. – Romelectro S.A. contractul inițial de proiectare și execuție, în valoare de aproximativ 268 milioane euro fără TVA, cu termen de finalizare de 36 de luni;
la 7 decembrie 2017, Ministerul Energiei a semnat cu S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Contractul
de finanțare nr. 4/07.12.2017, în cuantum estimat între 227,2 și 320,9 milioane lei, pentru
perioada inițială 7 decembrie 2017 – 31 decembrie 2020;
în luna iunie 2021, contractul de execuție a fost reziliat pentru prima dată, la un stadiu fizic
estimat de 65–70 %, pe fondul întârzierilor semnificative și al dificultăților financiare ale
antreprenorului spaniol;
în luna aprilie 2023, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a încheiat cu aceeași asociere un nou contract de finalizare a lucrărilor, în valoare de 344,9 milioane lei fără TVA, aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor prin Hotărârea din data de 10 mai 2023;
la 11 septembrie 2025, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a notificat rezilierea anticipată a celui deal doilea contract, cu efecte de la 13 octombrie 2025, la un stadiu fizic declarat de cca. 97–
98 %; subsecvent, societatea a preluat rolul de antreprenor general;
prin Hotărârea Guvernului nr. 1.164 din 30 decembrie 2025 pentru modificarea Hotărârii
Guvernului nr. 1.096/2013, s-au prelungit termenul de finalizare și punere în funcțiune a
investițiilor finanțate nerambursabil din PNI până la 31 decembrie 2026 și termenul de
rambursare a cheltuielilor aferente investițiilor până la 30 iunie 2027, sub sancțiunea
pierderii finanțării nerambursabile;
conform raportărilor publice ale S.N.G.N. ROMGAZ S.A., suma totală încasată din PNI
până la 31 decembrie 2024 era de 292,45 milioane lei, dintr-un plafon contractual de 320,91
milioane lei, iar din executarea garanției de bună execuție a Duro Felguera s-au încasat
peste 57 milioane lei dintr-un total contractual de peste 86 milioane lei;
prin Memorandumul aprobat în ședința Guvernului României din data de 21 mai 2026,
având ca obiect proiectul „Dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze”, s-a confirmat caracterul de extremă
urgență al investiției și s-a creat cadrul administrativ pentru ca S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
să încheie, în calitate de antreprenor general, contracte directe cu aproximativ 50 de foști
subcontractanți ai antreprenorului spaniol, în vederea continuării lucrărilor;
anterior, prin Hotărâre de Guvern anunțată oficial pentru adoptare în cursul săptămânii
ulterioare datei de 22 mai 2026, urmează să fie reglementată o problemă de proprietate
privind un post de transformare necesar punerii în funcțiune a centralei.
Întârzierea de peste un deceniu a finalizării CCGT Iernut produce efecte nu doar la nivelul intern
al adecvanței Sistemului Electroenergetic Național, ci și la nivelul obligațiilor strategice asumate
de România în plan european. Proiectul a fost inclus, încă din anul 2013, în lista obiectivelor finanțate prin Planul Național de Investiții destinate consolidării capacităților interne de producție,
iar relevanța sa s-a accentuat în contextul priorităților definite prin Comunicarea Comisiei Europene din 18 mai 2022 privind Planul REPowerEU, al Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021–2030, precum și al cadrului normativ național privind guvernanța energetică, inclusiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2022 și actele subsecvente. Neoperaționalizarea unei capacități noi de 430 MW cu ciclu combinat afectează în mod
direct capacitatea României de a-și îndeplini obligațiile de adecvanță și de tranziție energetică
asumate la nivel european.
Situația rezultată impune o examinare completă. Resursele financiare publice implicate sunt substanțiale: aproximativ 320,9 milioane lei finanțare nerambursabilă, la care se adaugă valoarea totală a contractelor de execuție. Disfuncționalitățile contractuale sunt grave: două rezilieri succesive
ale aceluiași antreprenor, întârziere de peste un deceniu față de termenul inițial, risc iminent de
pierdere a finanțării europene. Caracterul strategic al investiției pentru securitatea energetică națională amplifică gravitatea acestor disfuncționalități.
În aceste condiții, se impune clarificarea integrală a modului în care autoritățile publice competente
și-au exercitat atribuțiile de supraveghere, control și administrare. Exercitarea atribuțiilor parlamentare de control prevăzute de art. 111–112 din Constituție impune obținerea unor clarificări
instituționale ferme din partea Guvernului, prin Ministerul Energiei.
III. Solicitări de informații, documente și clarificări
Față de cele prezentate, vă rog respectuos să dispuneți comunicarea către subsemnatul a următoarelor informații, documente și clarificări, grupate pe cinci axe de analiză.
Prezenta interpelare urmărește cu prioritate clarificarea: (i) fundamentării deciziei de reluare a raporturilor contractuale în anul 2023 cu antreprenorul anterior reziliat; (ii) evaluării riscului de
pierdere a finanțării nerambursabile din Planul Național de Investiții și a măsurilor adoptate pentru
evitarea acestei pierderi; (iii) măsurilor dispuse pentru recuperarea eventualelor prejudicii aduse
patrimoniului Statului Român și S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Restul solicitărilor, fără a avea caracter
subsidiar, se subsumează clarificării complete a acestor trei axe critice.
A. Cu privire la exercitarea calității Ministerului Energiei de acționar majoritar al S.N.G.N.
ROMGAZ S.A.
Cu titlu preliminar, învederez că exercitarea calității de acționar majoritar al statului, în condițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor
publice și ale Legii nr. 31/1990 privind societățile, implică obligații active de supraveghere strategică, de fundamentare riguroasă a mandatelor de vot și de protejare a interesului patrimonial al
statului. Aceste obligații nu pot fi reduse sau eludate prin invocarea autonomiei manageriale a
societății comerciale, ci coexistă cu aceasta și sunt cu atât mai pronunțate în cazul obiectivelor
strategice finanțate din resurse publice. În considerarea acestor obligații, solicit comunicarea următoarelor:
modul în care Ministerul Energiei, prin reprezentanții săi în Adunarea Generală a Acționarilor, a evaluat și votat hotărârile referitoare la proiectul CTE Iernut, în special Hotărârea
AGA din 10 mai 2023 privind aprobarea contractului de tranzacție și a noului contract cu
Duro Felguera S.A. – Romelectro S.A.;
conținutul mandatelor de reprezentare transmise reprezentanților Ministerului Energiei în
AGA pentru fiecare moment-cheie al proiectului (2016, 2021, 2023, 2025), precum și fundamentarea acestora;
identificarea structurilor și a persoanelor cu funcții de decizie din cadrul Ministerului Energiei și al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. care au fundamentat și aprobat reluarea raporturilor
contractuale din anul 2023 cu asocierea Duro Felguera S.A. – Romelectro S.A., ulterior
primei rezilieri din iunie 2021;
analizele de risc, expertizele tehnice independente și opiniile juridice elaborate sau solicitate de Ministerul Energiei anterior aprobării reluării contractuale din 2023 cu același antreprenor care anterior fusese deja sancționat prin reziliere;
măsurile de evaluare a răspunderii membrilor Consiliului de Administrație și/sau ai Directoratului S.N.G.N. ROMGAZ S.A., în raport cu obligațiile de administrare prudentă și diligentă prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța
corporativă a întreprinderilor publice și de legislația conexă, pentru deciziile adoptate în
legătură cu proiectul CTE Iernut;
măsurile dispuse de Ministerul Energiei față de conducerea S.N.G.N. ROMGAZ S.A. în
urma celor două rezilieri succesive – evaluări de management, sesizări ale organelor de
control intern, ale Curții de Conturi sau ale organelor de urmărire penală, alte măsuri instituționale;
măsurile de verificare internă dispuse la nivelul Ministerului Energiei cu privire la modul
de exercitare a propriilor atribuții de supraveghere și de reprezentare a intereselor Statului
Român în legătură cu proiectul CTE Iernut, inclusiv eventualele controale interne, audituri
ori evaluări dispuse de conducerea ministerului asupra structurilor proprii implicate în gestionarea proiectului;
existența unor acțiuni de control desfășurate de Corpul de control al Prim-ministrului și/sau
de Corpul de control al Ministerului Energiei cu privire la proiectul CTE Iernut, perioada
de derulare a acestora, concluziile rapoartelor de control întocmite și măsurile dispuse în
urma acestor verificări;
B. Cu privire la exercitarea calității Ministerului Energiei de finanțator prin Planul Național
de Investiții
copii ale Contractului de finanțare nr. 4 din 7 decembrie 2017 și ale tuturor actelor adiționale subsecvente, inclusiv cele privind prelungirile succesive ale termenelor de eligibilitate;
rapoartele de monitorizare și verificare elaborate de structura specializată a Ministerului
Energiei pe perioada de implementare 2017–2026, cu privire la stadiul fizic și financiar al
proiectului, inclusiv documentele preparatorii care au fundamentat constatările acestor rapoarte;
verificările privind eligibilitatea cheltuielilor decontate, în cuantum total de 292,45 milioane lei până la 31 decembrie 2024, în raport cu graficul de implementare aprobat;
notele de fundamentare, analizele de risc și avizele instituționale care au stat la baza Hotărârii Guvernului nr. 1.164/2025 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.096/2013,
prin care s-au prelungit termenele PNI;
evaluarea oficială a riscului de pierdere a finanțării nerambursabile în cazul nerespectării
termenului-limită de 31 decembrie 2026, precum și planul de măsuri pentru evitarea acestui
risc;
corespondența instituțională purtată cu Comisia Europeană, cu DG Climate Action sau cu
alte organisme europene relevante privind prelungirea succesivă a termenelor de implementare a PNI, eligibilitatea cheltuielilor în raport cu schema de alocare a certificatelor de
emisii de gaze cu efect de seră și riscul pierderii finanțării nerambursabile;
evaluările privind conformitatea măsurilor de sprijin acordate prin PNI și a prelungirilor
succesive ale termenelor cu normele europene în materia ajutorului de stat, în temeiul art.
107–108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
orice notificări transmise către Direcția Generală Concurență (DG Competition) a Comisiei
Europene în legătură cu proiectul, precum și observațiile primite din partea acesteia ori a
altor autorități europene cu competențe în materia ajutorului de stat și a utilizării veniturilor
provenite din schema ETS;
existența oricăror rapoarte de audit, note de constatare, recomandări sau măsuri dispuse de
Curtea de Conturi a României, de Camerele de Conturi teritorial competente, de Autoritatea de Audit ori de alte organisme de control financiar cu privire la proiectul CTE Iernut
sau la contractul de finanțare PNI aferent, comunicate Ministerului Energiei în calitate de
finanțator, precum și măsurile dispuse de minister ca răspuns la aceste documente;
eventualele puncte de vedere, avize, analize sau observații transmise de Ministerul Finanțelor cu privire la impactul bugetar și patrimonial al proiectului CTE Iernut, în special în
legătură cu actele adiționale de prelungire a contractului de finanțare PNI, cu hotărârile de
Guvern de modificare a termenelor și cu eventualele implicații asupra deficitului bugetar
consolidat în ipoteza pierderii finanțării nerambursabile;
C. Cu privire la actele normative recente privind derogarea de la regimul achizițiilor publice
textul integral al Memorandumului aprobat în ședința Guvernului României din data de 21
mai 2026 privind proiectul CTE Iernut, împreună cu nota de fundamentare aferentă;
textul integral al Hotărârii de Guvern anunțate oficial pentru adoptare în cursul săptămânii
ulterioare datei de 22 mai 2026, având ca obiect reglementarea problemei de proprietate
privind postul de transformare necesar centralei, împreună cu nota de fundamentare aferentă, precum și data exactă a adoptării și numărul actului normativ atribuit;
analiza comparativă realizată anterior adoptării acestor măsuri, privind costurile, riscurile
și termenele relative ale celor două scenarii alternative – continuarea cu subcontractanții
existenți, respectiv organizarea unor proceduri competitive;
mecanismele de control instituite pentru a preveni majorările nejustificate de preț în noile
contracte încheiate de S.N.G.N. ROMGAZ S.A., în calitate de antreprenor general, cu cei
aproximativ 50 de foști subcontractanți ai Duro Felguera S.A.;
avizele Consiliului Legislativ, ale Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, ale Consiliului Concurenței și, după caz, ale altor autorități competente, solicitate anterior adoptării
celor două acte;
D. Cu privire la prejudiciul adus statului și demersurile de recuperare
evaluarea impactului financiar estimat asupra patrimoniului Statului Român și al S.N.G.N.
ROMGAZ S.A., în ipoteza pierderii integrale sau parțiale a finanțării nerambursabile din
PNI ori a majorării costurilor de finalizare a proiectului peste valoarea contractuală inițial
estimată;
evaluarea costurilor financiare directe și indirecte rezultate din întârzierea de peste un deceniu a punerii în funcțiune a centralei, inclusiv costul de oportunitate al neproducerii energiei electrice și impactul asupra securității energetice naționale;
cuantificarea beneficiului nerealizat (pierderea de venituri potențiale) ce rezultă din neproducerea, începând cu termenul contractual inițial (anul 2020) și până în prezent, a energiei
electrice prognozate a fi generată de CCGT Iernut, prin raportare la prețurile medii anuale
de tranzacționare înregistrate pe piața pentru ziua următoare (PZU) și pe piața intrazilnică,
gestionate de OPCOM S.A.;
evaluarea impactului absenței capacității de 430 MW asupra costurilor de echilibrare suportate de operatorul de transport și sistem (Transelectrica S.A.) și, pe cale de consecință,
asupra tarifelor finale plătite de consumatorii din România, inclusiv pe segmentul rezervelor de reglare secundară și terțiară;
evaluarea impactului întârzierii proiectului asupra adecvanței Sistemului Electroenergetic
Național (SEN) și asupra capacităților interne de producție necesare în contextul regional
actual, inclusiv în raport cu obligațiile asumate de România în cadrul mecanismelor europene de cooperare energetică și cu cerințele de echilibrare a pieței angro și de echilibrare;
stadiul demersurilor judiciare, arbitrale sau contractuale inițiate de S.N.G.N. ROMGAZ
S.A. pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din întârzierile și rezilierile succesive ale
contractelor de execuție, inclusiv stadiul executării garanțiilor de bună execuție (din care,
conform raportărilor publice, s-au încasat peste 57 milioane lei din totalul contractual de
peste 86 milioane lei) și a altor instrumente de garantare;
măsurile dispuse sau în curs de pregătire de Ministerul Energiei pentru asigurarea executării integrale a garanțiilor și pentru recuperarea oricăror prejudicii suplimentare cauzate
Statului Român ca acționar majoritar, în contextul situației de insolvență/faliment a antreprenorului spaniol Duro Felguera S.A.;
existența unor analize, demersuri sau hotărâri privind angajarea răspunderii patrimoniale a
persoanelor cu funcții de conducere ori de administrare din cadrul Ministerului Energiei
și/sau al S.N.G.N. ROMGAZ S.A., care, prin acțiuni sau omisiuni, ar fi contribuit la producerea unor prejudicii în legătură cu proiectul CTE Iernut, în condițiile legislației privind
răspunderea civilă, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și ale Legii nr. 31/1990 privind societățile;
modul în care procedura de pre-insolvență/insolvență desfășurată în Spania este monitorizată de Ministerul Energiei și de S.N.G.N. ROMGAZ S.A. în vederea protejării creanțelor
Statului Român și ale societății.
E. Cu privire la cauzele și responsabilii întârzierii de peste un deceniu a finalizării investiției
identificarea principalelor cauze administrative, contractuale și manageriale care au determinat întârzierea de peste un deceniu a finalizării investiției, raportate la termenul inițial
de punere în funcțiune (anul 2020) prevăzut în contractul din 2016;
identificarea structurilor administrative din cadrul Ministerului Energiei, al S.N.G.N.
ROMGAZ S.A. și al altor entități publice implicate, considerate responsabile pentru aceste
întârzieri pe fiecare etapă a proiectului (2016–2021, 2021–2023, 2023–2025, 2025–prezent);
poziția oficială a Guvernului României, prin Ministerul Energiei, cu privire la lecțiile instituționale rezultate din derularea acestui proiect, precum și măsurile structurale propuse
sau adoptate pentru a preveni repetarea unor situații similare în cazul altor obiective strategice de investiții finanțate prin PNI sau prin alte scheme de sprijin.
IV. Conservarea documentelor și continuitatea instituțională a răspunderii
Având în vedere obiectul și amploarea prezentei interpelări, solicit, totodată, dispunerea de către
conducerea Ministerului Energiei și de către organele de conducere ale S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
a măsurilor necesare pentru conservarea integrală a documentelor, corespondenței instituționale și
suporturilor electronice relevante privind proiectul CTE Iernut, indiferent de format (hârtie, electronic, e-mail, sisteme informatice interne), de structura organizatorică în care se află depozitate
și de perioada la care se referă. Această măsură vizează prevenirea oricăror pierderi accidentale,
distrugeri sau modificări ulterioare ale documentelor susceptibile de a fi relevante pentru exercitarea controlului parlamentar și pentru eventuale verificări instituționale subsecvente.
Învederez, în egală măsură, că răspunderea instituțională pentru administrarea proiectului CTE
Iernut are caracter continuu și nu este înlăturată prin schimbările succesive de conducere intervenite pe parcursul celor peste zece ani de derulare. Solicitările formulate prin prezenta vizează, în
consecință, fundamentarea, evaluarea și asumarea deciziilor de către toți cei care, prin acțiuni sau
omisiuni, au contribuit la situația actuală a proiectului, independent de mandatul în care au fost
adoptate.
V. Cadrul juridic al accesului la informații clasificate și principiul nevoii de a cunoaște
Cu privire la informațiile și documentele solicitate prin secțiunea III a prezentei interpelări, parte
dintre acestea putând avea caracter clasificat potrivit Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, învederez următoarele:
Potrivit art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002, astfel cum a fost modificată și completată prin
Legea nr. 268/2007, deputații beneficiază ex lege, sub condiția validării alegerii și a depunerii
jurământului, de drept de acces la informațiile clasificate ce constituie secret de stat, până la nivelul
„strict secret de importanță deosebită” (SSID) inclusiv.
Exercitarea acestui drept de acces se realizează însă, în mod indisociabil, cu respectarea principiului nevoii de a cunoaște („need to know”), consacrat de art. 2 lit. d), art. 24 alin. (1) și art. 28
din Legea nr. 182/2002, precum și de Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002. Conform acestui principiu, calitatea de deputat
nu conferă automat dreptul de a consulta orice document clasificat, ci numai pe acela pentru care
există o justificare funcțională și instituțională, decurgând din atribuțiile constituționale, legale sau
parlamentare exercitate.
În cauza de față, justificarea funcțională și instituțională a nevoii de a cunoaște rezidă, cumulativ,
în:
calitatea de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților,
comisie permanentă cu competență directă în evaluarea modului de utilizare a resurselor
financiare publice, inclusiv a finanțărilor nerambursabile acordate din Planul Național de
Investiții și a patrimoniului întreprinderilor publice la care statul este acționar;
obiectul prezentei interpelări, care vizează exercitarea de către Ministerul Energiei a calității de acționar majoritar al unei companii strategice naționale (S.N.G.N. ROMGAZ S.A.)
și de finanțator prin PNI al unui obiectiv de investiții cu impact direct asupra securității
energetice naționale, în condițiile expunerii unor resurse publice substanțiale și a producerii unor disfuncționalități contractuale grave;
exercitarea atribuțiilor specifice de control parlamentar prevăzute de art. 111–112 din Constituția României și de art. 181–185 din Regulamentul Camerei Deputaților, control care
nu poate fi efectiv decât pe baza accesului la informația relevantă, indiferent de nivelul de
clasificare al acesteia, atunci când există o nevoie funcțională de a cunoaște;
finalitatea instituțională a interpelării, constând în identificarea responsabilităților administrative, contractuale și manageriale aferente unui obiectiv strategic finanțat din fonduri publice și în formularea, pe cale parlamentară, a propunerilor de remediere necesare prevenirii repetării unor situații similare în cazul altor obiective de investiții finanțate prin PNI ori
prin alte scheme de sprijin.
Față de cele expuse, solicit comunicarea integrală a informațiilor și documentelor enumerate în
secțiunea III a prezentei, inclusiv a celor clasificate până la nivelul „strict secret de importanță
deosebită” inclusiv, cu respectarea procedurilor de transmitere, evidență, manipulare și consultare
specifice nivelului de clasificare atribuit fiecărui document, prin canalele securizate aplicabile la
nivelul Structurii de Securitate a Camerei Deputaților.
Apreciez că, prin raportare la obiectul prezentei interpelări, condiția nevoii de a cunoaște este pe
deplin îndeplinită pentru ansamblul categoriilor de informații și documente solicitate. În măsura
în care, în mod excepțional, instituția dumneavoastră ar aprecia că, pentru un anumit document,
această condiție nu este îndeplinită, vă rog să motivați expres și punctual, pe cale instituțională,
considerentele de fapt și de drept ale acelei evaluări, urmând a fi avute în vedere în continuarea
demersurilor de control parlamentar.
Solicit, în egală măsură, ca eventuala clasificare a documentelor să fie strict limitată la informațiile
care îndeplinesc, în mod real și verificabil, criteriile prevăzute de art. 15 și art. 17 din Legea nr.
182/2002, cu respectarea principiului proporționalității clasificării. Clasificarea în bloc a unor documente compozite, în considerarea unor simple fragmente susceptibile de protecție, este incompatibilă cu acest principiu și obstrucționează exercitarea efectivă a controlului parlamentar; în asemenea ipoteze, solicit comunicarea documentelor cu redactările (anonimizările) strict necesare
protejării informațiilor clasificate, restul conținutului urmând a fi comunicat în regim ordinar.
VI. Modalitatea de transmitere a răspunsului
Vă rog ca răspunsul instituțional, însoțit de documentele anexate, să îmi fie comunicat după cum
urmează:
pentru documentele neclasificate, în format electronic, la adresa de e-mail: [email protected], și în format fizic, la sediul Camerei Deputaților, Palatul Parlamentului, Str.
Izvor nr. 2–4, sector 5, București, în atenția subsemnatului;
pentru documentele clasificate potrivit Legii nr. 182/2002, exclusiv în format fizic, prin
canalele securizate de transmitere a informațiilor clasificate, în atenția Structurii de Securitate a Camerei Deputaților, urmând a-mi fi puse la dispoziție pentru studiu și consultare în condițiile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, ale normelor interne aplicabile la nivelul Camerei Deputaților și cu respectarea regimului juridic special prevăzut
de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.
268/2007.
Termenul de răspuns solicitat este cel prevăzut de dispozițiile regulamentare aplicabile interpelărilor parlamentare, respectiv de cel mult 15 zile de la data înregistrării prezentei interpelări.
În măsura în care, dat fiind volumul și complexitatea documentelor solicitate, anumite categorii
de informații nu pot fi comunicate integral în termenul regulamentar de 15 zile, solicit transmiterea
etapizată a acestora. În asemenea ipoteză, prima comunicare urmează să cuprindă, fără excepție,
răspunsul la toate punctele care nu impun documentare suplimentară, însoțit de indicarea expresă
a categoriilor de documente aflate în curs de pregătire și a termenului estimat pentru completarea
răspunsului, pe fiecare categorie în parte. Un răspuns global de tip refuz sau o trimitere generică
la complexitatea solicitării nu pot constitui o îndeplinire conformă a obligației constituționale prevăzute de art. 112 din Constituția României.
Comments are closed