Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a acuzat marți, într-o conferință de presă, că de pe urma politicilor guvernamentale girate de fosta coaliție condusă de premierul Ilie Bolojan au câștigat doar băncile și șefii instituțiilor de stat. Senatorul a explicat că măsuri de austeritate care au presupus creșterea taxelor, oprirea investițiilor, înghețarea pensiilor și salariilor au lovit crunt în firmele românești, categoriile vulnerabile și socio-profesionale.
„Au câștigat băncile și conducătorii instituțiilor de stat. Au pierdut, pe de altă parte (…) cei aproape 400.000 de profesori, ale căror venituri s-au redus per total cu 2 miliarde de lei; firmele care au un profit real în scădere, impozitul pe profit colectat a crescut cu 1,5% la o inflație de 10%; cei 5 milioane de pensionari, cu pensiile înghețate; și infrastructura publică, pentru că nu s-au mai făcut cheltuieli de capital în valoare de 9 miliarde de lei”, a declarat senatorul AUR.
Potrivit lui Petrișor Peiu, veniturile statului au crescut din cauza majorărilor de taxe și impozite, iar scăderea cheltuielilor a venit pe fondul tăierii investițiilor și a înghețării pensiilor și salariilor.
„Execuția bugetară ne indică foarte clar care este esența reformei Bolojan: stoparea investițiilor, înghețarea pensiilor și creșterea cheltuielilor cu dobânzile (…) Efectul PNRR asupra bugetului este zero. Avem venituri de 4 miliarde de lei, cheltuieli în plus față de anul trecut, cheltuieli în plus de 4,2 miliarde de lei.
Plusul de venituri vine din creșterea cotelor de impozitare și din inflație, pe când minusul de la cheltuieli vine în proporție de 90% din reducerea cheltuielilor de capital, investițiile reduse, dar și din înghețarea pensiilor și scăderea salariilor în educație”, a mai spus liderul AUR.
Petrișor Peiu a prezentat datele și evoluția execuției bugetare din ultimele 10 luni.
„Băncile care au împrumutat Guvernul și care se bucură de dobânzi mult mai mari încasate. În raport cu cele încasate anul trecut, avem un plus de 3,2 miliarde de lei pe care, în primele patru ani, băncile le-au primit de la Guvern în contul dobânzilor pentru datoria publica.
Avem un plus de 1,6 miliarde de lei la cheltuielile cu bunurile și serviciile, adică toate achizițiile de zi cu zi pe care le realizează șefii instituțiilor publice (…) Avem peste 9 miliarde de lei în plus de la TVA. Această sumă reprezintă creșterea cotelor de TVA de la 19% la 21% pentru cota standard, de la 9% la 11% pentru cota redusă, plus efectul inflației.
Avem o creștere de 6 miliarde de lei din colectările la contribuțiile pe asigurări. Iarăși, în primul rând, este creșterea salariilor datorată inflației și, în al doilea rând, este impunerea unor cote de CASS pentru mame, veterani, foști deținuți politici.
După aceea, avem 4,5 miliarde de lei în plus la impozitul pe venit. Acești bani vin din creșterea impozitului pe dividende și din faptul că anul trecut și anul acesta s-au distribuit dividende în plus.
4 miliarde de lei încasări din PNRR, încă 2,2 miliarde de lei încasări în plus la impozitul pe proprietate, adică acesta este efectul creșterii cotei de impozitare pe proprietate. Și au scăzut veniturile nefiscale încasate de stat.
De unde vine scăderea de cheltuieli? Cu 9 miliarde de lei au scăzut cheltuielile de capital, adică investițiile, plus achiziția de tehnologii, de echipamente, de utilaje, de programe software, întreținere și mentenanță.
Cu aproape 2 miliarde de lei a scăzut anvelopa cheltuielilor cu salariile bugetarilor, ca urmare a diminuării numărului de angajați și a creșterii normei didactice în educație. 1,4 miliarde de lei mai puțin cheltuieli cu pensiile.
Cheltuielile cu pensiile au fost înghețate, nu au mai fost indexate, iar numărul de pensionari a scăzut. Și, de asemenea, au crescut cheltuielile cu dobânzile și cheltuielile cu PNRR”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Comments are closed