Silegeanu Cătălin – Interpelare – Date privind capacitatea de spitalizare, gradul de ocupare pe județe și oportunitatea unei platforme naționale de monitorizare în timp real a paturilor disponibile

Adresată: Ministrului Sănătății, interimar, domnul Cseke Attila-Zoltán

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală: 7 Botoșani

Obiectul: Date privind capacitatea de spitalizare, gradul de ocupare pe județe și oportunitatea unei platforme naționale de monitorizare în timp real a paturilor disponibile

Stimate domnule Ministru,

Potrivit art. 16 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, Ministerul Sănătății are atribuții privind evaluarea periodică a indicatorilor stării de sănătate a populației, a indicatorilor programelor de sănătate publică și a indicatorilor de performanță ai unităților sanitare. Potrivit art. 163 alin. (1) din aceeași lege, spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care furnizează servicii medicale.

La data de 29 aprilie 2026, Ministerul Sănătății a anunțat aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2026–2028, document care prevede reducerea etapizată a aproximativ 14.000 de paturi pentru spitalizare continuă. În fundamentarea măsurii, ministerul a indicat un grad de ocupare de 51% pentru pacienții acuți și de 60% pentru pacienții cronici, precum și existența unui număr de 724 paturi la 100.000 de locuitori în România, față de media europeană de 511 paturi la 100.000 de locuitori.

În același context, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a arătat că analiza necesarului real de paturi trebuie realizată pe fiecare spital, prin raportare la activitatea efectivă și la nevoile populației deservite. Indicatorii relevanți includ gradul de ocupare al paturilor, durata medie de spitalizare, numărul de cazuri externate, indicele de complexitate a cazurilor, rata de utilizare a capacității spitalului, raportul dintre internări și numărul de paturi, structura pe specialități și necesarul real din teritoriu.

Există deja un precedent administrativ în materia monitorizării paturilor disponibile. Ordinul ministrului sănătății nr. 905/2009 reglementează Dispeceratul unic pentru centralizarea paturilor libere, iar documentele aferente aplicației informatice prevăd raportarea și vizualizarea paturilor libere pe spitale și secții, cu scopul de a îndruma eficient echipajele medicale și de a evita transportarea pacientului de la un spital la altul din lipsă de locuri. Nu rezultă însă cu suficientă claritate dacă sistemul existent acoperă integral capacitatea de spitalizare la nivel național, toate specialitățile, toate spitalele publice și private aflate în relație contractuală cu sistemul public, precum și internările curente, externările și gradul de ocupare actualizat în timp real.

Pentru fundamentarea unei eventuale inițiative legislative privind instituirea unei platforme naționale administrate de Ministerul Sănătății, prin care capacitatea de spitalizare și gradul de ocupare să fie monitorizate în timp real pe județe, spitale și secții, vă rog să precizați:

  1. Care este, la data răspunsului, capacitatea de spitalizare continuă finanțată din fonduri publice, defalcată pe județe, municipiul București, spitale publice/private aflate în relație contractuală cu sistemul public și specialități medicale, precum și gradul mediu de ocupare pentru anii 2021, 2022, 2023, 2024 și 2025?
  2. Care sunt județele în care capacitatea de spitalizare este considerată insuficientă, adecvată sau excedentară în raport cu necesarul medical al populației, potrivit analizelor Ministerului Sănătății, CNAS și direcțiilor de sănătate publică?
  3. Care sunt, pentru fiecare județ, specialitățile sau secțiile cu cel mai ridicat grad de ocupare în anii 2023, 2024 și 2025, respectiv zonele în care se înregistrează aglomerare recurentă, dificultăți de transfer, timp crescut de așteptare pentru internare sau dezechilibru între numărul de paturi și adresabilitatea pacienților?
  4. Ce platforme, registre sau aplicații informatice utilizează în prezent Ministerul Sănătății, CNAS, direcțiile de sănătate publică, serviciile de urgență sau spitalele pentru raportarea paturilor disponibile, a internărilor, externărilor și gradului de ocupare, ce acoperire au aceste sisteme, cât de des sunt actualizate datele și dacă informațiile sunt disponibile în timp real pentru spitale, dispecerate, direcții de sănătate publică și Ministerul Sănătății?
  5. Ministerul Sănătății consideră oportună instituirea prin lege a unei platforme naționale de monitorizare în timp real a capacității de spitalizare și a gradului de ocupare pe spitale, secții și județe, administrată de Ministerul Sănătății, în care fiecare internare, externare și modificare a disponibilului de paturi să fie înregistrată operativ?

Solicit răspuns scris și detaliat, cu transmiterea datelor în format tabelar, defalcat pe județ, spital, specialitate, număr de paturi, grad de ocupare, adresabilitate și sistem informatic utilizat, precum și cu indicarea expresă a datelor pe care Ministerul Sănătății nu le deține în prezent sau care nu pot fi obținute în timp real.

Distribuie acest articol!

Comments are closed

MAI MULTE ARTICOLE

Adresată: Dragoș-Nicolae PÎSLARU, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene De către: […]