Costache Chertif – Întrebare – Posibile operațiuni de spălare a banilor și fluxuri transfrontaliere masive de numerar provenite din Ucraina, tranzitate prin România în perioada 2024-2025

Adresată:  Domnului Alexandru Nazare, Ministrul Finantelor

În atenția:  Domnului Marian PÎRVU, Președinte al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB)

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Posibile operațiuni de spălare a banilor și fluxuri transfrontaliere masive de numerar provenite din Ucraina, tranzitate prin România în perioada 2024-2025.

Domnule președinte,

Presa națională a făcut recent publice un șir de informații extrem de grave privind existența unor fluxuri transfrontaliere masive de numerar provenite din Ucraina și introduse în România în perioada 2024-2025 de către un număr restrâns de cetățeni ucraineni, în circumstanțe susceptibile de a intra sub incidența legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor, a finanțării ilegale și a criminalității financiare transfrontaliere.

Potrivit informațiilor din presă și atribuite analizelor realizate de Corpul de Control al Ministerului Finanțelor împreună cu Autoritatea Vamală Română, în intervalul 01.01.2024 – 31.12.2025 au fost înregistrate 7.593 de declarații de numerar la punctele de frontieră ale României, dintre care 5.758 la intrarea în Uniunea Europeană și 1.835 la ieșire, valoarea totală declarată depășind 1,7 miliarde de euro.

Conform acelorași informații, aproximativ 73% dintre sumele declarate ar fi aparținut unor cetățeni ucraineni, iar doar 21 de persoane ar fi depus 943 de declarații de numerar, reprezentând circa 64% din totalul declarațiilor aferente persoanelor care au intrat în Uniunea Europeană din Ucraina.

Analizele oficiale ar fi identificat „fluxuri repetitive”, „tipare recurente”, „concentrarea unor volume foarte mari de bani la nivelul unui număr restrâns de persoane” și „riscuri majore de spălare a banilor”. Totodată, se arată că vârful acestor fluxuri de numerar a fost înregistrat în perioada martie–mai 2025, respectiv în proximitatea alegerilor prezidențiale reluate din România, când ar fi fost declarate aproximativ:

• 72 milioane euro în martie 2025;
• 67 milioane euro în aprilie 2025;
• aproape 100 milioane euro în mai 2025.

Potrivit informațiilor publice, două puncte vamale ar fi concentrat peste 92% din totalul sumelor declarate la nivel național:

1. Biroul Vamal de Frontieră Siret – aproximativ 793,9 milioane euro;
2. Biroul Vamal de Frontieră Halmeu – aproximativ 362,7 milioane euro.

În același timp, au fost indicate rute recurente de transport de numerar: a) Ucraina – România – Austria; b) Ucraina – România – Turcia.

În condițiile în care Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor are, potrivit misiunii sale instituționale, atribuții esențiale în prevenirea și combaterea spălării banilor, analiza tranzacțiilor suspecte și cooperarea internațională în domeniu, precum și având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Dacă Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a fost sau nu sesizat oficial cu privire la fluxurile transfrontaliere de numerar provenite din Ucraina și tranzitate prin România în perioada 2024-2025. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rog să precizați la ce dată a fost sesizat Oficiul și de către ce instituții ale statului român.
2. Dacă ONPCSB s-a autosesizat sau nu în legătură cu aceste operațiuni financiare cu risc major de spălare a banilor.
3. Dacă au fost sau nu deschise analize, investigații sau lucrări specifice privind aceste fluxuri de numerar.
4. Dacă au fost sau nu întocmite și transmise către organele de urmărire penală sesizări, rapoarte de tranzacții suspecte ori informări operative privind acest caz. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rog să precizați către ce instituții au fost transmise acestea (Parchetul General, DIICOT, DNA, Poliția Română, alte instituții competente).
5. Dacă au existat sau nu solicitări de cooperare internațională adresate autorităților competente din Ucraina în legătură cu proveniența fondurilor, identitatea persoanelor implicate și destinația sumelor introduse în România.
6. Dacă ONPCSB a solicitat sau nu informații de la autoritățile competente din Austria, Ungaria, Turcia, alte state membre UE în legătură cu rutele financiare identificate.
7. Dacă au fost sau nu identificate conexiuni între aceste fluxuri de numerar și entități economice, organizații, societăți comerciale, persoane expuse politic, ONG-uri, structuri media, campanii electorale, activități de lobby sau influență politică desfășurate în România.
8. Dacă au fost sau nu analizate eventuale legături între creșterea spectaculoasă a fluxurilor de numerar din perioada martie-mai 2025 și desfășurarea campaniei pentru alegerile prezidențiale reluate din România.
9. Dacă ONPCSB consideră că există indicii privind posibile operațiuni de finanțare ilegală, trafic de influență, corupție transfrontalieră sau spălare de bani.
10. Dacă au fost aplicate sau nu măsuri de monitorizare suplimentară asupra persoanelor care au efectuat transporturile repetate de numerar.
11. Dacă au fost sau nu identificate eventuale relații între cele 21 de persoane menționate în spațiul public și structuri oligarhice, politice sau economice din Ucraina.
12.      Dacă au fost sau nu analizate eventuale conexiuni cu investigațiile anticorupție desfășurate în Ucraina de către National Anti-Corruption Bureau of Ukraine (NABU) sau de alte structuri anticorupție.
13. Dacă aceste fluxuri financiare au făcut sau nu obiectul Raportului anual al ONPCSB pentru anul 2024 și pentru anul 2025. În eventualitatea unui răspuns negativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rog să precizați care sunt motivele pentru care un fenomen financiar de asemenea amploare și cu asemenea riscuri sistemice nu a fost considerat relevant.
14. Care este evaluarea oficială a ONPCSB cu privire la vulnerabilitatea României în fața riscurilor generate de transporturile masive de numerar provenite din zone afectate de război și corupție sistemică.
15. Ce măsuri concrete au fost adoptate sau propuse de ONPCSB pentru prevenirea transformării României într-un coridor regional pentru fluxuri financiare opace și potențiale operațiuni de spălare a banilor.
16. Dacă ONPCSB consideră necesară modificarea sau completarea cadrului legislativ privind controlul transporturilor transfrontaliere de numerar și monitorizarea beneficiarilor reali ai acestor fonduri.