Boșutar Tiberiu-Nicolae – Întrebare – Disfuncționalități în aplicarea Codului Silvic și necesitatea modificării și completării cadrului legislativ, în raport cu problemele semnalate de proprietarii de păduri private

Către: Domna Diana BUZOIANU, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

De la: Domnul Boșutar Tiberiu-Nicolae,  Deputat AUR, circumscriptia electorală nr. 6, Bistrița-Năsăud 

Obiectul întrebării: Disfuncționalități în aplicarea Codului Silvic și necesitatea modificării și completării cadrului legislativ, în raport cu problemele semnalate de proprietarii de păduri private

Doamnă ministru a Mediului, Apelor și Pădurilor,

Având în vedere disfuncționalitățile semnalate în aplicarea legislației silvice, vă rog să îmi comunicați, în scris, următoarele:

1. Dacă aveți în vedere reglementarea posibilității ca ocoalele silvice private să poată închiria sau concesiona drumurile auto forestiere care deservesc integral fondul forestier privat, în corelare cu prevederile legale existente. În prezent, aceste drumuri sunt „abandonate”, proprietarii privați sau ocoalele silvice private neputând interveni pentru întreținerea și/sau repararea acestora, întrucât nici prin Codul silvic actual nu s-a reglementat, la peste 20 de ani de la retrocedare, situația acestora.
2. Dacă intenționați stabilirea unui termen maxim de 30 de zile pentru emiterea avizelor Gărzii Forestiere în cazul produselor accidentale, precum și introducerea aprobării tacite în caz de depășire a acestui termen. Conform prevederilor art. 72 alin. (5), termenul de emitere a avizelor pentru recoltarea produselor accidentale este stabilit doar pentru ANANP, în ariile naturale protejate, la 30 de zile, Garda Forestieră neavând niciun termen stabilit pentru emiterea avizului. În practică, emiterea avizelor de către Garda Forestieră durează și 60–90 de zile.
3. Ce măsuri aveți în vedere pentru protejarea dreptului de proprietate, în sensul interzicerii extinderii ariilor naturale protejate în pădurile private fără acordul proprietarilor și fără acordarea unor compensații juste.
   De fiecare dată, extinderea ariilor naturale protejate s-a făcut fără consultarea și acordul proprietarilor privați, iar compensarea este adesea tardivă, birocratică sau lipsește.
4. Dacă aveți în vedere modificarea reglementărilor privind tăierile de igienă, astfel încât acestea să fie adaptate la realitățile actuale generate de schimbările climatice și de atacurile dăunătorilor. Conform prevederilor actuale ale Codului silvic, tăierile de igienă s-au redus la 1 mc/an/ha, făcând astfel imposibilă asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a pădurii în lunga perioadă de 30–40 de ani de lipsă de intervenție (situație întâlnită doar în România), de la ultima răritură până la prima intervenție pentru regenerarea pădurii.
5. Dacă analizați reintroducerea structurilor silvice de rang superior la nivelul proprietarilor privați, cu personal propriu, independent de structurile statului. Există proprietari privați care dețin 2 sau 3 ocoale silvice și doresc să coordoneze activitatea de administrare printr-o structură de rang superior (similar RNP), însă prin prevederile Codului silvic actual această posibilitate a fost eliminată.
6. Dacă aveți în vedere clarificarea prevederilor art. 63 și art. 64 din Codul Silvic, în sensul corelării aplicării acestora și eliminării neclarităților existente. Nu este prevăzut ce se întâmplă după al 11-lea an de aplicare, în cazul în care nu se obține ordinul de ministru, mai ales în cazul ariilor protejate unde este necesară întocmirea SEA și RM, iar procedurile pot depăși acest termen. Nu pot fi întrerupte activități esențiale, precum marcarea și exploatarea produselor accidentale (atacuri de insecte, doborâturi etc.) sau activitățile de plantare și îngrijire a plantațiilor existente.
7. Ce măsuri intenționați să adoptați pentru clarificarea art. 93, privind organizarea și funcționarea ocoalelor silvice, în vederea creșterii eficienței economice. În cazul organizării pazei de către mai multe ocoale silvice în comun, nu este clar cine va efectua controalele de fond și cine va realiza marcarea. De asemenea, nu este clar cum și când se vor adapta aceste prevederi la cele privind folosirea ciocanelor silvice.
8. Dacă aveți în vedere modificarea art. 124 alin. (1), în sensul în care, în cazul contractului de prestări servicii, atât obligația înființării fondului de conservare și regenerare, cât și contul bancar să fie ale proprietarului (întrucât, în astfel de contracte, proprietarul este răspunzător de lucrările de conservare și regenerare a pădurii).
9. Dacă intenționați modificarea art. 139 și art. 162, în sensul unei mai bune reglementări a sumelor virate și recuperate la fondul de conservare și regenerare. În cazul proprietăților private, sumele ar trebui să revină proprietarilor, cu o eventuală deducere a cheltuielilor, dacă aceste sume au fost recuperate de către sau cu sprijinul autorității statului. În prezent, valoarea funcțiilor nerealizate, precum și pierderile de creștere se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, către stat, și nu către proprietarul de drept al pădurii.

În încheiere, vă rog să precizați dacă Ministerul are în vedere inițierea unor modificări legislative în sensul celor expuse și care este calendarul estimat pentru promovarea acestora, având în vedere necesitatea eliminării blocajelor administrative, asigurării unei gestionări eficiente a fondului forestier și respectării dreptului de proprietate privată.

Totodată, vă rog să indicați dacă aceste propuneri au fost sau urmează să fie analizate în dialog cu reprezentanții proprietarilor de păduri și ai structurilor silvice private, precum și ce măsuri concrete vor fi adoptate pentru corectarea disfuncționalităților existente în aplicarea Codului Silvic.