Către: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în atenția doamnei Ministru Diana Buzoianu
De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția nr. 24 Iași
Obiectul întrebării: Poluarea Mării negre și protecția ecosistemelor marine
Stimată doamnă ministru,
Starea ecologică a Mării Negre a devenit o problemă strategică majoră pentru România, în contextul intensificării presiunilor antropice și al degradării accelerate a ecosistemelor marine.
Marea Neagră este un ecosistem extrem de vulnerabil, caracterizat printr-un echilibru fragil: doar stratul superficial permite viața, în timp ce zonele adânci sunt lipsite de oxigen și dominate de hidrogen sulfurat. În aceste condiții, orice aport suplimentar de poluanți are efecte amplificate și, uneori, ireversibile.
Date recente indică o situație îngrijorătoare:
- Între 2022 și 2025 au fost identificate 226 de pete de petrol și combustibili, acoperind o suprafață de peste 1.300 km², inclusiv în arii protejate din zona Deltei Dunării.
- Poluarea provine din traficul naval, exploatări offshore, activități industriale și efecte ale conflictului din regiune, fiind vizibilă inclusiv prin monitorizare satelitar.
- O mare parte din contaminare ajunge în Marea Neagră prin intermediul fluviului Dunărea, care colectează poluanți din peste 20 de state europene .
În același timp, Marea Neagră este afectată de:
- Eutrofizare (exces de nutrienți din agricultură), care duce la înfloriri algale și la scăderea oxigenului din apă;
- Poluare chimică persistentă (pesticide, metale grele, compuși toxici), unele prezente de zeci de ani;
- Deșeuri plastice și microplastice, cu impact direct asupra faunei marine și sănătății umane;
- Specii invazive și dezechilibre ale biodiversității, care afectează lanțurile trofice;
- Deversări insuficient controlate de ape uzate, în special din zone urbane și industriale .
Aceste fenomene au condus deja la scăderea biodiversității, reducerea resurselor piscicole și degradarea habitatelor marine, existând avertismente că ecosistemul se apropie de un punct critic.
România are obligația nu doar de a proteja un ecosistem unic, ci și de a preveni transformarea Mării Negre într-o zonă afectată ireversibil de poluare. Lipsa unor măsuri și coordonate riscă să genereze consecințe grave asupra mediului, economiei și sănătății populației.
Având în vedere toate aceste aspecte, vă rog să precizați următoarele:
1. Care este starea actuală a poluării Mării Negre, conform celor mai recente date oficiale ale ministerului și instituțiilor subordonate?
2. Care sunt principalele surse de poluare identificate (fluvială, industrială, navală, offshore) și ponderea fiecăreia?
3. Ce măsuri a întreprins Ministerul pentru monitorizarea și reducerea deversărilor de petrol și substanțe periculoase?
4. Ce programe sunt în derulare pentru reducerea poluării provenite din Dunăre, inclusiv în cooperare cu alte state riverane?
5. Care este situația actuală a poluării cu plastic și microplastic și ce strategii există pentru combaterea acesteia?
6. Ce măsuri sunt implementate pentru protejarea biodiversității marine și a Deltei Dunării, inclusiv în contextul presiunilor generate de transportul maritim și exploatările energetice?
7. Care este nivelul de cooperare internațională (în cadrul convențiilor regionale și al UE) și ce rezultate concrete au fost obținute?




Comments are closed