Dezbaterea generată de moțiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului reprezintă un moment firesc într-o democrație funcțională. Parlamentul are nu doar dreptul, ci și obligația constituțională de a evalua activitatea Executivului și de a decide dacă direcția guvernării mai răspunde așteptărilor românilor.
De aproape un an, românii resimt direct efectele unei guvernări lipsite de predictibilitate și coerență: venituri diminuate, taxe mărite, prețuri tot mai greu de suportat, profesori umiliți, pensionari împovărați, antreprenori împinși spre faliment și tineri fără perspective reale.
Ni s-au promis reforme, dar românii au primit tăieri. Iar tăierile nu sunt reforme. Tăierile nu fac viața oamenilor mai bună. Dimpotrivă, ele adâncesc sărăcia și neîncrederea în instituțiile statului.
În același timp, România continuă să se împrumute cu miliarde de lei, iar nota de plată va fi suportată de cetățeni și de generațiile viitoare. Cine va plăti aceste împrumuturi și dobânzile uriașe? Românii de astăzi și copiii copiilor noștri.
Moțiunea de cenzură trebuie privită ca un instrument democratic de clarificare a performanței guvernării. Executivul are obligația să vină cu rezultate concrete, nu cu lozinci. Opoziția are datoria să transmită nemulțumirile cetățenilor. Iar Parlamentul are responsabilitatea să exercite controlul democratic prevăzut de Constituție.
România are nevoie de stabilitate, dar stabilitatea nu poate fi confundată cu menținerea la putere a unui Guvern care a eșuat. Stabilitatea adevărată se construiește prin respect față de cetățean, prin politici publice corecte și prin responsabilitate în administrarea banului public.
Dincolo de competiția politică, obiectivul comun trebuie să rămână buna funcționare a statului și protejarea interesului public
Comments are closed