Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Scenariul diminuării sau retragerii Statelor Unite ale Americii din NATO și impactul asupra securității României

Către: Ministerul Apărării Naționale, în atenția domnului ministru Radu Miruță

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Scenariul diminuării sau retragerii Statelor Unite ale Americii din NATO și impactul asupra securității României

     Stimate domnule ministru,

În contextul declarațiilor și poziționărilor politice din ultimii ani privind posibilitatea reducerii angajamentului Statelor Unite ale Americii în cadrul NATO, precum și al tensiunilor geopolitice în creștere la nivel global, apar îngrijorări legitime cu privire la viitorul arhitecturii de securitate euro-atlantice.

În eventualitatea unui scenariu în care sprijinul american ar fi diminuat semnificativ sau chiar retras, Europa și statele de pe flancul estic, inclusiv România, s-ar confrunta cu vulnerabilități majore în ceea ce privește capacitatea de descurajare și apărare.

Escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu, inclusiv în relația cu Iranul, amplifică riscurile de securitate într-un context în care solidaritatea și capacitatea operațională a Alianței ar putea fi afectate.

Având în vedere dependența istorică a securității europene de angajamentul american statul român trebuie să prezinte o evaluare clară și măsuri pentru protejarea intereselor naționale.

În acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este evaluarea oficială a Ministerului Apărării Naționale privind scenariul reducerii sau retragerii implicării Statelor Unite ale Americii din NATO?

2. În lipsa sprijinului american, care ar fi capacitatea reală a NATO de a asigura apărarea flancului estic, inclusiv a României?

3. Ce vulnerabilități specifice ar avea România într-un astfel de scenariu, din punct de vedere militar și strategic?

4. Ce rol ar putea juca România în cadrul unei eventuale arhitecturi de securitate europene consolidate, fără sprijinul direct al SUA?

5. Ce investiții și măsuri concrete sunt în derulare pentru creșterea capacității de apărare independentă a României?

6. Care este nivelul actual de interoperabilitate al forțelor armate române cu cele ale aliaților europeni, în absența coordonării americane?

7. Există scenarii de criză și planuri de reacție adaptate unui context în care sprijinul strategic al SUA ar fi limitat?

8. Cum este pregătită România să gestioneze riscurile generate de posibile conflicte regionale, inclusiv în proximitatea extinsă (ex. Orientul Mijlociu), în lipsa garanțiilor de securitate actuale?