Adresată: Domnului Prim-Ministru al României, ILIE BOLOJAN
De către: Deputat Veronica Grosu, Circumscripția electorală nr.35, Suceava
Obiectul interpelării: Ce soluții aveți pentru creșterea puterii de cumpărare a românilor?
Domnule Prim-Ministru,
Rata anuală a inflației este așteptată sa crească mai pronuntat decât s-a anticipat anterior, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 17 februarie 2026, publicată de Banca Națională a României (BNR). Evaluările actuale indică o „înrăutățire a perspectivei inflației, mai cu seamă pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză”, în condițiile în care rata anuală a inflației este așteptată să ajungă la 9,8% în iunie 2026. Rata anuală a inflației pe ansamblul anului trecut a crescut cu 4,55 puncte procentuale iar
evoluția a fost determinată de efectele expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică la 1 iulie, precum și de majorarea cotelor de TVA, a accizelor începând cu 1 august și a deprecierii leului. Consiliul a remarcat că activitatea economică s-a contractat cu 1,9% în trimestrul IV. Deficitul
comercial și-a accentuat contracția în termeni anuali, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat.
Pe piața muncii, efectivul salariaților și-a întrerupt seria scăderilor lunare la mijlocul trimestrului IV 2025. Informațiile din ianuarie 2026 indică o slăbire a intențiilor de angajare și o reducere a deficitului de forță de muncă raportat de companii. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a
coborât la 6,2% în decembrie 2025, reducerea fiind determinată integral de componenta în lei, în special de împrumuturile acordate societăților nefinanciare. Membrii Consiliului au apreciat că riscurile la adresa inflației rămân mari, în special pe fondul incertitudinilor legate de expirarea schemei de plafonare a prețului gazelor naturale pentru consumatorii casnici.
În cazul în care venitul nominal al familiilor, care, în economiile moderne, se exprimă și se realizează în formă bănească, crește mai încet decât cresc prețurile, situația economică a populației se înrăutățește, deoarece aceasta își permite să cumpere mai puține bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare sau venitul real al populației – venitul nominal corectat în funcție de inflație – scade. Or, venitul real este un indicator cantitativ ce oferă informații cu privire la nivelului de trai. Inflația ridicată și prelungită este adesea consecința unei politici monetare greșite. Dacă masa monetară crește prea mult în raport cu volumul tranzacțiilor efectuate în economie, valoarea unei unități monetare scade. Altfel spus, puterea de cumpărare a monedei se reduce, iar prețurile cresc. Politicile economice duse de autorități trebuie să realizeze, deci, un echilibru între creșterea cererii și creșterea economică, fără
a forța economia și fără a provoca inflație. Pensiile și salariile sunt înghețate pentru anul 2025, la nivelul anului 2024 iar inflația este un furt invizibil.
Față de aceasta situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată veți incepe să guvernați pentru popor, la ce dată va crește puterea de cumpărare a românilor?
Comments are closed