George-Nicolae Simion – Întrebare – O nouă breșă de securitate în industria de apărare: clarificări despre cazul în care statul român a autorizat pentru producția de armament o firmă deținută de afaceriști din Federația Rusă

Către: Domnul Ambrozie-Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

Domnul Radu-Dinel Miruță, viceprim-ministru, ministrul Apărării Naționale

De la: Domnul George-Nicolae SIMION, deputat în circumscripția electorală nr.42 București

Subiectul întrebării: O nouă breșă de securitate în industria de apărare: clarificări despre cazul în care statul român a autorizat pentru producția de armament o firmă deținută de afaceriști din Federația Rusă

     Domnule viceprim-ministru,

     Domnule ministru,

Informațiile apărute recent în spațiul public privind vulnerabilitățile grave din industria de apărare a României nu reprezintă un caz izolat, ci se înscriu într-un șir mai larg de eșecuri instituționale care au afectat, direct, securitatea națională și, prin urmare, nu poate fi vorba despre o eroare singulară, ci despre conturarea unui tipar periculos de decizii greșite, neglijență și lipsă de asumare politică.

Este inacceptabil, domnilor miniștri, ca, într-un moment în care Federația Rusă desfășoară un război de agresiune în imediata vecinătate a României, statul român să tolereze sau să autorizeze accesul unor entități cu legături directe sau indirecte cu acest stat în industria națională de apărare, încălcând legea – pe scurt, un contract militar pentru achiziția a 1.059 de blindate destinate Armatei Române a scos la iveală o breșă îngrijorătoare în sistemul de protecție a informațiilor clasificate și a infrastructurii critice și, în ciuda avertismentelor repetate la nivel european privind influența capitalului ostil, statul român a autorizat funcționarea în industria de apărare a firmei Automecanica SA, o entitate achiziționată în anul 2023 de afaceriști din Federația Rusă. Uniunea Europeană a adoptat, până în prezent, 19 pachete de măsuri restrictive împotriva Rusiei, iar Regulamentul 833/2014 interzice, explicit, atribuirea contractelor de achiziții publice persoanelor juridice controlate direct sau indirect de entități rusești!

Vă atrag atenția, domnilor miniștri, că, în ultima perioadă, România a fost expusă, în mod repetat, unor breșe de securitate generate de decizii administrative defectuoase sau de lipsa unor filtre reale de control – am asistat, spre exemplu, la scurgeri de informații sensibile din instituții publice, la atacuri cibernetice asupra infrastructurilor statului, la deficiențe grave în protejarea bazelor de date publice și la situații în care echipamente, tehnologii sau resurse strategice au fost gestionate fără o evaluare riguroasă a riscurilor, iar toate aceste episoade indică, de fapt, un deficit structural de cultură a securității la nivel guvernamental.

Apreciez, domnilor miniștri, că gravitatea situației pe care v-o aduc la cunoștință prin prezenta întrebare parlamentară este amplificată de faptul că industria de apărare reprezintă un sector critic, direct conectat la capacitatea de apărare a țării, la angajamentele asumate în cadrul NATO și la credibilitatea României ca partener strategic și că orice breșă în acest domeniu nu afectează doar un contract sau o companie, ci pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a-și proteja interesele fundamentale.

În plus, faptul că aceste vulnerabilități apar într-o perioadă în care alte domenii sensibile ale statului au fost deja afectate de lipsa de coordonare, de subfinanțare sau de politizare excesivă ridică suspiciunea unui eșec sistemic. 

În acest context, consider că tăcerea autorităților și lipsa unor explicații clare nu pot fi tolerate – Ministerul Economiei, Ministerul Apărării Naționale și instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale au obligația de a răspunde public asupra modului în care au fost respectate filtrele legale și de securitate și asupra motivelor pentru care aceste vulnerabilități continuă să apară.

În consecință, domnilor miniștri, vă adresez următoarele întrebări:

1. Care au fost temeiurile legale și procedurale concrete în baza cărora au fost acordate sau menținute autorizațiile de funcționare în industria de apărare pentru entități cu acționariat sau legături economice în Federația Rusă, în pofida regimului de sancțiuni internaționale aplicabil?
2. Ce evaluări de risc, avize de securitate sau note de informare au fost întocmite anterior luării acestor decizii și care instituții ale statului au fost implicate în procesul de analiză și avizare?
3. Cum explică Guvernul faptul că această situație apare în paralel cu alte breșe de securitate cunoscute, precum scurgeri de date din instituții publice, atacuri cibernetice asupra infrastructurii statului sau deficiențe repetate în protejarea informațiilor sensibile?
4. Dacă au existat avertismente sau avize negative formulate de structuri ale statului în legătură cu aceste riscuri, de ce ele nu au fost urmate de măsuri de blocare, suspendare sau retragere a autorizațiilor?
5. Ce acces au avut aceste entități la informații sensibile, infrastructuri critice sau programe de înzestrare ale Armatei Române și ce măsuri au fost luate pentru a preveni transferul de date, tehnologii sau know-how strategic?
6. Care este situația actuală a autorizațiilor și contractelor din industria de apărare și ce măsuri au fost dispuse pentru eliminarea vulnerabilităților semnalate public?
7. Ce modificări legislative, procedurale sau instituționale intenționează Guvernul să adopte pentru a corecta acest tipar de eșecuri și pentru a garanta că securitatea națională nu mai este expusă unor riscuri generate de decizii politice sau administrative greșite?