Alexandru Bordian – Întrebare parlamentară – Moartea a zeci de cai sălbatici în Rezervația Biosferei Delta Dunării: cauze, responsabilități instituționale și măsuri urgente de intervenție și prevenție

Adresată:

Doamnei Diana BUZOIANU, ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor

De către: Deputat Alexandru BORDIAN (circumscripția nr. 18 Galați)

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.02.2026

Obiectul întrebării: Moartea a zeci de cai sălbatici în Rezervația Biosferei Delta Dunării: cauze, responsabilități instituționale și măsuri urgente de intervenție și prevenție

 

Doamnă ministru,

În ultimele zile, presa națională și regională a semnalat, în mod repetat și alarmant, zeci de cazuri de cai sălbatici găsiți morți în Rezervația Biosferei Delta Dunării, în special în zona Pădurii Letea, cauzele invocate fiind gerul extrem, lipsa hranei și imposibilitatea accesului la surse de apă.

Conform informațiilor publicate de numeroase instituții media, inclusiv de presa centrală și locală, ar fi vorba despre aproximativ 40 de exemplare decedate într-un interval foarte scurt de timp, existând riscul real ca fenomenul să continue, în lipsa unor măsuri urgente și coordonate din partea autorităților competente.

Caii sălbatici de la Letea reprezintă un caz unic la nivel european, fiind considerați ultimii cai sălbatici care trăiesc într-o deltă. Aceștia nu constituie o rasă pură, ci descind din cai domestici abandonați sau scăpați de sub control uman în diferite perioade istorice, care au trecut printr-un proces remarcabil de adaptare evolutivă rapidă la un mediu extrem de ostil.

Această populație cabalină a dezvoltat caracteristici anatomice și comportamentale distincte (precum copite mai late, adaptate solului nisipos și mlăștinos, o dietă bazată pe stuf, papură și scoarță de copac, precum și o structură socială strict organizată) devenind parte integrantă a ecosistemului unic din Pădurea Letea, cea mai veche rezervație naturală de pe teritoriul României.

Prezența cailor a contribuit, de-a lungul timpului, la modelarea habitatului, menținând deschise anumite luminișuri și coridoare ecologice, cu impact direct asupra biodiversității locale. În același timp, gestionarea populației lor a fost recunoscută ca o problemă sensibilă, necesitând soluții etice, științifice și bine coordonate, inclusiv prin colaborarea cu organizații internaționale de profil.

Cu atât mai îngrijorător este faptul că, potrivit relatărilor din presă, moartea acestor animale ar fi fost previzibilă, având în vedere iarna severă, înghețul prelungit al canalelor și reducerea drastică a resurselor naturale de hrană, situație în care intervenția umană de urgență ar fi fost nu doar justificată, ci necesară pentru prevenirea unui dezastru ecologic.

În acest context, având în vedere valoarea ecologică, simbolică și patrimonială a cailor sălbatici din Delta Dunării, precum și impactul negativ major pe care asemenea evenimente îl au asupra imaginii României în plan intern și internațional, vă adresez respectuos rugămintea să îmi transmiteți:

1. Care este evaluarea oficială a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării cu privire la numărul exact al cailor sălbatici decedați și la cauzele concrete ale acestor decese?

2. Ce măsuri preventive au fost adoptate de către instituțiile aflate în subordinea sau coordonarea ministerului, anterior instalării episodului de ger sever, pentru asigurarea accesului animalelor la hrană și apă?

3. A existat sau există un plan de intervenție de urgență pentru situații meteorologice extreme care afectează fauna sălbatică din Delta Dunării? Dacă da, de ce acesta nu a prevenit pierderile semnalate?

4. Cine poartă responsabilitatea instituțională pentru lipsa intervenției sau pentru intervenția insuficientă, în condițiile în care aceste animale se află într-o arie naturală protejată, aflată sub administrarea statului român?

5. Au fost sesizate organele de control sau de cercetare penală cu privire la eventuale fapte de neglijență, inacțiune sau management defectuos al ariei protejate?

6. Ce măsuri imediate intenționează ministerul să adopte pentru a preveni continuarea mortalității în rândul cailor sălbatici în perioada următoare?

7. Există intenția de a revizui cadrul de management al populației de cai sălbatici de la Letea, inclusiv din perspectiva obligațiilor statului român privind protejarea biodiversității și a patrimoniului natural?

8. În ce măsură sunt implicate comunitățile locale și organizațiile de mediu în monitorizarea și protejarea acestor animale, având în vedere și importanța lor pentru turismul ecologic și pentru economia locală?

Orice alte informații relevante referitoare la acest subiect vor fi binevenite.

Vă rog să îmi transmiteți răspunsul în scris, în termenul legal.

Distribuie acest articol!