În perioada 12–15 februarie 2026, la ROMEXPO, a avut loc ediția de primăvară a Târgului de Turism al României. Județul Buzău a fost prezent, așa cum era firesc. Și avem, fără îndoială, cu ce să ne mândrim: tradiții vii, obiceiuri păstrate din generație în generație, produse locale autentice, meșteșuguri, peisaje spectaculoase și un patrimoniu natural și cultural care poate atrage turiști din toată țara și din străinătate.
Însă turismul nu se face doar cu standuri frumoase și fotografii de la târg postate pe rețelele de socializare.
Turismul din Buzău nu este subdezvoltat din lipsă de potențial, ci din lipsă de administrare. Avem obiective, dar nu avem drumuri. Avem natură, dar nu avem semnalizare corespunzătoare, parcări amenajate, toalete sau centre de informare decente. Avem „strategii” pe hârtie, dar nu avem pachete turistice integrate, nu avem o promovare coerentă și nu avem un brand clar de destinație.
Degeaba promovăm Buzăul la nivel național dacă accesul către obiectivele turistice rămâne o aventură. Drumul județean 203K este doar un exemplu, la fel și drumul care leagă Mânzălești de Bisoca sau situația infrastructurii din Viperești. Fără infrastructură decentă, orice campanie de promovare rămâne doar un exercițiu de imagine.
O altă problemă majoră, despre care actuala conducere a Consiliului Județean vorbește prea puțin, este numărul insuficient de unități de cazare. Pe Valea Buzăului, capacitatea este limitată, iar punctele gastronomice locale sunt puține și supraviețuiesc prin efortul unor oameni dedicați, nu printr-o strategie publică de susținere. Dacă vrem turiști, trebuie să le oferim locuri unde să rămână, unde să mănânce, experiențe organizate, ghizi care să le spună povestea locurilor.
Geoparcul Buzăului este o comoară, dar nu este promovat la adevărata sa valoare. La fel și zona de câmpie, unde se pot organiza trasee la stâne, vizite în gospodării ţărăneşti, experiențe autentice pentru tineri și pentru cei care vor să descopere cultura rurală buzoiană. Tot acest potențial rămâne insuficient valorificat.
Rezultatul este vizibil: turiștii vin o zi și pleacă. Sezonul este scurt, serviciile sunt inegale, colaborarea dintre autorități și mediul privat este aproape inexistentă. Buzăul rămâne o zonă de tranzit, nu o destinație. Nu pentru că nu se poate, ci pentru că nu se vrea sau nu se știe.
Turismul înseamnă viziune integrată: drumuri bune, servicii de calitate, sprijin real pentru antreprenorii locali, promovare profesionistă și o administrație care înțelege că dezvoltarea nu se face din birou.
Avem istorie, avem peisaje, avem oameni harnici. Ceea ce ne lipsește este o administrație capabilă să transforme potențialul în realitate. După fiecare târg de turism ar trebui să rămână proiecte concrete, investiții reale și o strategie coerentă. Până atunci, Buzăul riscă să rămână doar un județ frumos în fotografii, dar slab administrat în realitate.
Comments are closed