Adresată:
Domnului Ilie BOLOJAN, prim-ministru al României, ministru interimar al Educației și Cercetării
De către: Deputat Cristina Emanuela DASCĂLU
Circumscripția electorală: nr. 24 Iași
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 10.02.2026
Obiectul întrebării: Încălcarea flagrantă a Legii educației prin înființarea de clase aproape goale în anul 2025, ca efect al aplicării ”legii Bolojan”
Domnule ministru interimar,
În anul 2025, sistemul de învățământ preuniversitar din România se află într-o stare de profundă dezorganizare, generată de decizii administrative incoerente, lipsite de viziune și adoptate în dispreț față de lege și față de interesul public, iar aplicarea așa-numitei „legi Bolojan”1 a produs efecte care depășesc simpla reorganizare administrativă, conducând la destructurarea rețelei școlare și la compromiterea principiilor de legalitate, eficiență și echitate care ar trebui să guverneze educația. În loc să corecteze disfuncționalități reale, această lege a reușit să distrugă inclusiv puținele elemente care mai funcționau într-un sistem
deja fragilizat de ani de subfinanțare și improvizație.
În mod inexplicabil și profund îngrijorător, domnule ministru interimar, în anul 2025, au fost înființate sau menținute clase cu efective mai mici de 10 elevi, deși Legea educației naționale prevede în mod explicit un efectiv minimum de 16 elevi pentru constituirea unei clase. Această situație nu poate fi calificată drept o excepție punctuală, ci indică un fenomen extins, tolerat sau chiar încurajat de autoritățile centrale și de structurile subordonate acestora. Prin astfel de decizii, legea este golită de conținut, iar normele devin simple recomandări ignorate discreționar, în funcție de interese locale sau de lipsa de asumare a responsabilității administrative, iar consecințele sunt pe măsură: se risipesc fonduri publice într-un sistem care se declară constant subfinanțat, se fragmentează inutil rețeaua școlară, se creează dezechilibre majore în alocarea resurselor umane, iar calitatea actului educațional are de suferit. În același timp, în multe alte unități de învățământ din țară se învață în clase supraaglomerate, cu infrastructură deficitară și deficit de cadre didactice, ceea ce demonstrează caracterul profund inechitabil al acestor decizii.
Lipsa de transparență cu privire la criteriile de înființare a acestor clase, absența unor analize de impact și refuzul constant de a prezenta date defalcate pe județe alimentează suspiciunea că ne aflăm în fața unei politici publice aplicate arbitrar, fără respectarea legii și fără o minimă responsabilitate față de banul public.
Consider că, în aceste condiții, Ministerul Educației, domnule ministru interimar, are obligația să ofere explicații clare și documentate cu privire la situația creată, la temeiurile legale invocate și la măsurile pe care intenționează să le adopte pentru a corecta aceste derapaje și, prin urmare, vă rog să îmi comunicați următoarele:
1. Care este numărul total al claselor înființate sau menținute în anul 2025 în învățământul preuniversitar care au avut, la momentul constituirii sau la începutul anului școlar, un efectiv mai mic de 10 elevi, defalcat pe niveluri de învățământ – primar, gimnazial, liceal și profesional – și care este temeiul legal concret în baza căruia aceste clase au fost aprobate, în condițiile în care Legea educației naționale prevede în mod expres un efectiv minim de 16 elevi pentru constituirea unei clase?
2. Care este situația completă, defalcată pentru fiecare județ și pentru municipiul București, a claselor cu efective sub 10 elevi înființate în anul 2025, cu indicarea explicită a unităților de învățământ și localităților în care acestea funcționează, a numărului exact de elevi din fiecare clasă, a nivelului de învățământ, a actelor administrative sau derogărilor care au stat la baza aprobării și a sursei de finanțare utilizate pentru fiecare clasă în parte?
3. Care este situația detaliată pentru județul Iași, respectiv lista completă a claselor înființate în anul 2025 cu mai puțin de 10 elevi, unitățile de învățământ și localitățile vizate, costurile anuale estimate suportate din fonduri publice pentru fiecare clasă și justificările transmise de Inspectoratul Școlar Județean Iași pentru menținerea acestor structuri școlare?
4. Ce evaluare are Ministerul Educației cu privire la impactul real al acestor decizii asupra calității actului educațional, asupra stabilității și încadrării personalului didactic, asupra utilizării eficiente a resurselor financiare și asupra respectării principiului legalității în organizarea rețelei școlare la nivel național?
5. Există rapoarte de impact, audituri interne, analize cost–beneficiu sau alte documente oficiale care să justifice înființarea și funcționarea claselor cu efective sub 10 elevi, în contextul în care, în paralel, numeroase unități de învățământ din țară funcționează cu clase supraaglomerate, infrastructură precară și deficit de cadre didactice?
6. Ce măsuri intenționează să adopte Ministerul Educației pentru a readuce organizarea rețelei școlare în deplină conformitate cu Legea educației, pentru a stopa risipa de fonduri publice generată de menținerea unor clase aproape goale și pentru a corecta efectele negative produse de aplicarea așa-numitei „legi Bolojan” asupra sistemului de învățământ preuniversitar?
Solicit răspuns scris.
Comments are closed