Astăzi, as vrea sa va relatez un paradox, acela că guvernarea de astazi este realizata de cei care au promis eficiență au promis digitalizare și au garantat ca sunt singurii capabili sa faca asta.
Astăzi, USR-ul conduce ministerul economiei, digitalizarii, antreprenoriatului si Turismului, un minister care are multe departamente sub aceeasi umbrelă care ar trebui sa colaboreze si sa genereze soluții, în schimb livrează blocaj.
Platformele fiscale: e-Factura, e-Transport, e-TVA ar trebui să simplifice viața contribuabililor, însă în realitate îi obligă să piardă timp și bani. Sistemele cad, apar erori, actualizările sunt anunțate târziu, iar suportul tehnic lipsește aproape complet. Firmele nu pot emite documente, nu pot raporta la timp și ajung să suporte costuri pentru disfuncționalitățile statului.
Aplicația e-Transport, de exemplu, nu a fost actualizată la timp pentru ultimele modificări legislative. În e-TVA s-au înregistrat diferențe între regularizări, iar numeroase societăți au semnalat aceste nereguli la ANAF fără să primească soluții clare. Ministerul Finanțelor lucrează cu un aparat IT subdimensionat, CNIF, instituția care preia lucrările tehnice, are o capacitate redusă și nu poate asigura funcționarea non-stop a platformelor. Lipsa personalului calificat și a unei salarizări competitive face ca digitalizarea fiscală să se clatine la fiecare actualizare.
În tot acest context, nu cerem explicații generale stim care sunt neregulile dar cerem acțiuni concrete. Cerem un tabel public al incidentelor din ultimele luni, cu data, durata, cauza și măsurile luate. Cerem un calendar de actualizări anunțat cu cel puțin 30 de zile înainte, o politică de revenire dacă un update produce defecțiuni, un SLA public, un contract de performanță care să stabilească timpi de răspuns, disponibilitate și responsabilitate. Cerem un raport lunar public privind funcționarea sistemelor, un plan de capacitate și personal pentru funcționarea 24/7 și un suport tehnic pe niveluri, cu un canal dedicat dezvoltatorilor de software.
Alte probleme fiscale care au fost semnalate in cadrul comisiei: Dincolo de platforme, pachetul doi de măsuri fiscale ridică o problemă suplimentară: rezidenții care au conturi în străinătate sunt obligați să dețină conturi bancare în România pentru a putea fi înregistrați cu cod de TVA. Este o condiție care riscă să descurajeze investitorii străini și să genereze noi blocaje administrative într-o economie care are nevoie de capital, nu de piedici, intr-o lume in care platile se fac acum din aplicatii mobile direct de pe telefon.
Toate aceste deficiențe din zona digitală se leagă direct de infrastructură. Pentru ca alte deficiente cu care furnizorii de telecomunicatii de aceasta data s-au lovit a fost la traversarea podurilor.
De fiecare dată când un pod intra in reparații, rețelele de comunicatii se intrerup si pentru a se face, din nou, legatura se aplica anumite tarife. Tarifele pentru accesul la drumurile administrate de CNAIR sunt de trei ori mai mari pt telecomunicatii decât în alte sectoare, deși Hotărârea nr. 123/2012 prevede utilitate publică gratuită pentru accesul altor industrii. În plus, Ordinul nr. 159/2016 nu reglementează clar traseele de fibră care traversează podurile, ceea ce duce la situații absurd: trei poduri dintr-un singur județ au generat întârzieri de luni de zile pentru proiecte strategice.
Cerem o metodologie națională a tarifelor, o procedură digitală și standardizată pentru avize, termene clare, un mecanism de accept tacit dacă acestea sunt depășite și reguli uniforme pentru traversarea podurilor. Fără aceste măsuri, fiecare proiect de infrastructură digitală devine o luptă birocratică între CNAIR, ANCOM și ministere care nu vorbesc între ele.
Aici se vede și marea incoerență a statului român: răspunderea e într-un loc, dar puterea de decizie în altul. Ministerul Finanțelor are responsabilitatea pentru sistemele fiscale, dar digitalizarea propriu-zisă ține de Ministerul Economiei. ANAF are problemele, CNIF are infrastructura, iar soluțiile rămân suspendate între instituții. De aceea cerem un protocol interministerial unic, aplicat la fel peste tot în țară, cu proceduri comune, termene maxime și mecanism de coordonare rapidă pentru proiectele strategice.
Totodată, în domeniul tehnologic, există și exemple care pot fi urmate. Companii precum Orange, unde statul român este acționar, lucrează deja cu soluții bazate pe inteligență artificială pentru analiza video și pentru dezvoltarea aplicațiilor smart city. Aceste inițiative trebuie sprijinite prin parteneriate public-private și prin deschiderea accesului la programe pentru start-upuri românești în domeniul AI.
Iar în tot acest context, trebuie spus clar: modelul administrativ promovat de Ilie Bolojan nu dă roadele promise. Reformele făcute în forță, cu tăieri de personal și austeritate bugetară, nu pot fi confundate cu digitalizare și eficiență. Poți face ordine într-o instituție reducând oameni, dar nu poți construi un stat modern fără oameni capabili, plătiți corect și lăsați să-și facă treaba. Un specialist in domeniul IT nu va lucra la stat pentru un salariu mai mic decât ar primi in privat.
România nu are nevoie de spectacole administrative, ci de instituții care funcționează. De transparență, predictibilitate și colaborare reală între ministere. Cerem un raport public lunar despre funcționarea sistemelor, API-uri stabile adica interfețe de programare a aplicatiilor și un acord interministerial aplicat uniform.
Digitalizarea nu se face prin comunicate și campanii de imagine, ci prin muncă, coordonare și răspundere. Iar un stat care își taxează cetățenii pentru fiecare greșeală ar trebui, măcar o dată, să-și asume propriile erori.
Comments are closed