Adresată:
Doamnei Diana-Anda BUZOIANU, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
De către: Deputat Petre PUȘCAȘU
Circumscripția electorală: nr. 31 Prahova
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 19.11.2025
Obiectul întrebării: Planurile de management și documentele legislative pentru prevenirea inundațiilor
Stimată doamnă Ministru,
De mai bine de un deceniu, România se confruntă cu aceleași probleme recurente generate de inundații, afectând anual zeci de localități, gospodării, terenuri agricole și infrastructuri esențiale. În tot acest timp, ministerul pe care îl conduceți, împreună cu alte instituții subordonate, a elaborat și aprobat numeroase planuri de management al riscului la inundații, strategii de adaptare la schimbările climatice, ghiduri metodologice, precum și o serie de documente legislative și programe naționale care, teoretic, ar trebui să reducă vulnerabilitatea teritoriului național în fața fenomenelor hidrologice extreme.
Totuși, realitatea din teren demonstrează contrariul – deși țara noastră este acoperită de o rețea de planuri, regulamente și strategii, efectul lor practic este aproape nul. Aceleași localități sunt inundate an de an, aceleași cursuri de apă produc pagube semnificative, iar autoritățile locale rămân fără soluții concrete, invocând lipsa de fonduri, blocaje administrative sau neclarități legislative.
În multe cazuri, planurile rămân doar pe hârtie, fără implementare, fără monitorizare și fără o evaluare reală a impactului – se investesc resurse importante în elaborarea de documente, studii și consultări publice, însă măsurile de prevenție – de la regularizări de cursuri de apă până la întreținerea digurilor sau reîmpădurirea zonelor de protecție – rămân nefinalizate sau amânate pe termen nedeterminat.
Această discrepanță între planificarea declarată și efectele din realitate ridică întrebări serioase privind eficiența cadrului legislativ actual, capacitatea administrativă și transparența utilizării fondurilor destinate prevenirii inundațiilor. În fața cetățenilor afectați, planurile și strategiile nu pot ține loc de soluții practice, iar lipsa de acțiune concretă erodează încrederea publică în instituțiile statului.
Având în vedere cele menționate mai sus, stimată doamnă ministru, vă solicit respectuos să îmi comunicați următoarele informații:
1. Care sunt principalele planuri de management al riscului la inundații și documente strategice aflate în vigoare la nivel național și regional? Vă rog să precizați perioada lor de valabilitate, instituțiile responsabile de implementare și stadiul actual al acestora.
2. Ce măsuri concrete de prevenire a inundațiilor au fost implementate efectiv în ultimii cinci ani, la nivel național și în special în județele cu risc ridicat (conform hărților de hazard și risc la inundații)?
3. Care sunt indicatorii de performanță utilizați de minister pentru a evalua eficiența acestor planuri și politici publice? Au fost efectuate evaluări independente sau audituri externe privind gradul de implementare?
4. Câte dintre obiectivele asumate în Planurile de Management al Riscului la Inundații (PMRI) au fost realizate până la această dată și ce procent din bugetele alocate a fost efectiv cheltuit pentru lucrări și măsuri concrete (nu doar pentru documentații sau studii)?
5. Cum este asigurată corelarea între legislația privind gospodărirea apelor, amenajarea teritoriului și protecția mediului, astfel încât măsurile de prevenție să nu rămână blocate între instituții cu competențe parțiale sau suprapuse?
6. Ce măsuri intenționează ministerul să adopte în perioada următoare pentru a transforma aceste planuri și documente din instrumente teoretice în instrumente reale de intervenție și prevenție?
7. În contextul tot mai frecvent al fenomenelor extreme cauzate de schimbările climatice, există o strategie actualizată de adaptare la noile riscuri hidrologice? Dacă da, care este calendarul de implementare și cum este finanțată?
Solicit răspuns scris.
Comments are closed