„La mai bine de un an de la viitura care a lovit județul Galați în noaptea de 14–15 septembrie 2024, realitatea de pe teren este una singură: oamenii au rămas cu casele refăcute, dar cu frica întipărită în suflet, iar statul continuă să lipsească exact acolo unde responsabilitatea lui este vitală.
Potrivit datelor oficiale, peste 30 de localități au fost afectate, mai mult de 5.000 de locuințe au fost inundate, iar aproximativ 900 de case au fost distruse aproape în totalitate. Pagubele materiale sunt uriașe: familii care au pierdut animale, sere, culturi agricole și tot ce au construit într-o viață. În unele gospodării, apa a ajuns „până la geamuri”, iar oamenii au fost nevoiți să cheltuiască sume uriașe pentru reconstrucție un exemplu concret fiind o familie care a investit peste 1 miliard de lei vechi din resurse proprii pentru a-și face locuința din nou locuibilă.
Cu toate acestea, mecanismele statului au funcționat lamentabil: din 6.000–7.000 de locuințe afectate în Galați și Vaslui, doar 438 de dosare au fost deschise la PAID. Asta înseamnă că mii de oameni au fost lăsați să se descurce singuri, fără sprijin, fără claritate și fără o procedură funcțională de despăgubire.
În comunități precum Slobozia Conachi, Pechea, Cuza Vodă sau Costache Negri, frica nu a dispărut nici astăzi. Oamenii dorm cu sacii de nisip pregătiți la poartă, se trezesc noaptea la primul tunet și trăiesc cu gândul că o nouă viitură le poate spulbera încă o dată viața. În iulie 2025, când s-a emis un nou Cod Roșu de ploi torențiale, localnicii au reacționat instinctiv: au urcat copiii în pod, au ridicat animalele la înălțime și au așteptat. De ce? Pentru că nu s-a construit niciun dig, nu s-a realizat nicio lucrare structurală care să protejeze aceste sate.
Da, Consiliul Județean a anunțat alocări de 62 milioane de lei pentru drumuri județene și 21 milioane de lei pentru lucrări de decolmatare, cu o execuție raportată de 95%. Dar oamenii știu că asfaltul nu ține loc de protecție împotriva apelor. Fără investiții în baraje, acumulări și infrastructură hidrologică, Galațiul va rămâne mereu vulnerabil.
Cel mai revoltător este faptul că barajul de acumulare de la Suhurlui, început în 1980 și esențial pentru protecția județului, este lăsat în continuare în paragină. Dacă acest baraj ar fi fost finalizat, impactul viiturii din 2024 ar fi fost incomparabil mai mic. Aceasta nu este o scăpare este nepăsare administrativă cu consecințe directe asupra vieții oamenilor.
Astăzi, la mai bine de un an de la dezastru, am ajuns în situația absurdă în care locuințele sunt reconstruite, dar statul nu a reconstruit încrederea. Oamenii trăiesc în case noi, dar în aceeași frică veche.
Cer instituțiilor responsabile să trateze această situație cu seriozitate, transparență și responsabilitate. Galațiul nu poate rămâne etern o zonă expusă, iar comunitățile nu pot fi condamnate să trăiască în alertă permanentă doar pentru că statul nu își face treaba”, a declarat deputatul AUR Dorel Vulpoiu.
Comments are closed