Stelea Niculina – Declarație politică – Creșterea taxării a băgat economia pe perfuzii. Au loc disponibilizări masive în toată țara

Susținută de către doamna senator: Niculina STELEA

Circumscripția electorală: nr. 42, București

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor – A.U.R

Titlul declarației politice: Creșterea taxării a băgat economia pe perfuzii. Au loc disponibilizări masive în toată țara

Domnule Președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În momentul în care Premierul Bolojan a decis creșterea TVA de la 19% la 21%, mărirea accizelor și majorarea impozitelor pe dividende, AUR a atras atenția că aceste măsuri au un caracter prociclic și vor genera o încetinire masivă a economiei. Lucru valabil și pentru tăierea finanțării proiectelor de infrastructură. Am spus atunci că România devine neprietenoasă cu investitorii și că vom avea probleme chiar cu șomajul, în condițiile în care ani de zile am raportat un deficit însemnat de forță de muncă.

Iată că nici nu au trecut șase luni de la acel moment, și există un val masiv de concedieri și falimente. Grupul Carrefour, prezent de peste 25 de ani în România, se pregătește să iasă de pe piața noastră. Liberty Galați, încă dinainte de a fi prinsă în dosarul legat de certificatele verzi intrase într-o fază prefalimentară. Fabrica de componente auto Aptiv de la Ineu se închide definitiv lăsând pe drumuri 1.000 de angajați. Austriecii de la OMV au anunțat disponibilizare a 2.000 de angajați de la Petrom. Peste 170 de oameni sunt disponibilizați de la fabrica Bosch din Cluj – Napoca. Câteva sute de angajați disponibilizează și gigantul tech american Amazon la Iași, iar 400 de IT-iști sunt dați afară și de la Oracle România.

Toate aceste companii au ceva în comun: au fost pe profit în trecut, unele dintre ele obținând rezultate financiare bune chiar în 2024. Decizia lor de acum de optimizare a costurilor sau de închidere a activității este rezultatul direct al unui mediu fiscal care nu mai este favorabil investițiilor. Chiar dacă nu am fost încă retrogradați de marile agenții de rating, mai degrabă preocupate de acoperirea obligațiunilor României decât de mediul economic, este clar faptul că avantajul competitiv al fiscalității pe care țara noastră îl deține a fost aruncat la gunoi odată cu măsurile Guvernului Bolojan.

Dacă aceste companii mari, multe dintre ele în top 200 din România, au probleme, înseamnă că, la nivelul firmelor mici, asistăm la un prăpăd. De altfel, conform datelor oficiale, în luna octombrie 2025, numărul dosarelor de insolvenţă a crescut cu circa 35% față de aceeași perioadă a anului trecut. În agricultură, e un plus nedorit de 163%, în construcții 120%, în transporturi 88%. Industria HoReCa se află, la rândul ei, într-o stare critică, așteptând lovitura de grație a majorării TVA de la 11% la 21%.

În ultimii doi ani, au fost afectate tocmai sectoarele economice care generau valoare adăugată pentru România: IT-ul, construcțiile și, parțial, agricultura.

Nu trebuie să fii expert în macroeconomie ca să observi că România se îndreaptă către o furtună perfectă: deficit bugetar mare, colectări reduse, abandon din partea investitorilor care preferă Bulgaria sau chiar mult hulita Ungarie, neîncrederea agențiilor de rating și un dezastru în zona micilor întreprinzători. Toate acestea se întâmplă în paralel cu refuzul sau incapacitatea statului de a reduce cheltuielile proprii. Recesiunea devine, astfel, doar o chestiune de timp, iar economia românească nu va putea evita declinul dacă nu sunt adoptate urgent măsuri de relansare economică, și nu doar noi poveri fiscale puse pe umerii mediului privat.

Dincolo de cifrele seci de pe hârtie, această aterizare forțată a economiei înseamnă și un dezastru social. Cei care își pierd locurile de muncă ajung brusc sub pragul sărăciei, asta în timp ce românii care încă muncesc se confruntă cu o cădere masivă a puterii de cumpărare pe fondul inflației încurajate de la nivel guvernamental.

În acest context, consecvența măsurilor luate este catastrofală. Mai ales că toată lumea începe să se prindă că există un refuz al dialogului real între cei care iau deciziile și cei care trebuie să tragă ponoasele. Temerea este că, din dorința de a ieși cumva din nisipuri mișcătoare, România s-a agitat și s-a adâncit în capcană. Ceea ce înseamnă că, dacă nu se schimbă direcția actuală, anul 2026 va fi și mai dificil decât anul 2025.

Distribuie acest articol!

Comments are closed

MAI MULTE ARTICOLE

Deputatul AUR Fabian Radu denunță prăbușirea totală a credibilității lui […]