„În spațiul public din Republica Moldova s-a reaprins dezbaterea privind statutul canonic al Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, aflată sub jurisdicția canonică a Patriarhiei Moscovei.
În contextul recentului comunicat al Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova, care invocă „Tomosul de Independență din 1994”, este esențial să precizăm un adevăr teologic, canonic și istoric fundamental – Mitropolia Moldovei nu este independentă, ci autonomă, rămânând subordonată canonic Patriarhiei Ruse.
Tomosul din 1994 – un act de autonomie, nu de autocefalie
Documentul invocat – așa-numitul Tomos de Independență emis de Patriarhia Moscovei în anul 1994 – nu conferă Mitropoliei Moldovei autocefalie (independență deplină), ci doar autonomie administrativă.
Diferența este esențială:
– Autonomia presupune dreptul unei Biserici locale de a-și administra treburile interne (numiri, gestiune, organizare pastorală), dar în limitele și sub binecuvântarea Patriarhiei de care aparține canonic.
În cazul Moldovei, toate deciziile majore (hirotonii de episcopi, recunoașteri canonice, corespondență oficială, relații externe) sunt făcute cu aprobarea Patriarhului Moscovei, ceea ce confirmă dependența ierarhică.
– Autocefalia, în schimb, înseamnă independență deplină, recunoscută de toate celelalte Biserici Ortodoxe autocefale, printr-un
Tomos de Autocefalie, nu de autonomie. O Biserică autocefală își alege singură patriarhul, își conduce treburile interne și externe și are reprezentare proprie în cadrul comun al Ortodoxiei universale.
Prin urmare, Tomosul din 1994 nu a rupt legătura de subordonare față de Moscova, ci doar a confirmat un grad de autonomie locală – similar cu cel acordat altor structuri dependente (precum Biserica Ortodoxă Ucraineană până în 2022).
Subordonarea canonică față de Moscova
Conform canoanelor ortodoxe și statutelor Patriarhiei Ruse, Mitropolitul Chișinăului este membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, iar numirea, confirmarea și depunerea sa depind exclusiv de Moscova. Aceasta înseamnă că Mitropolia Moldovei nu are personalitate canonică proprie la nivel pan-ortodox și nu este recunoscută ca Biserică autocefală de către niciuna dintre celelalte patriarhii.
În plus, în actele sale oficiale, Mitropolia Moldovei menționează explicit apartenența la Patriarhia Moscovei și primirea sfintelor miruri de la aceasta – un semn vizibil de dependență spirituală și liturgică. Mitropolia Moldovei menține unitatea dogmatică, liturgică și administrativă cu Patriarhia Rusă, iar Patriarhul Moscovei rămâne menționat în diptice (adică în rugăciunile liturgice), semn al subordonării canonice.
Ideea autocefaliei – între iluzie și instrumentalizare politică
În ultimele decenii, în cotloanele moldovenismului statalist, s-a tot reaprins ideea proclamării unei „Biserici Ortodoxe Autocefale a Moldovei”. Această inițiativă, animată mai ales adepții moldovenismului statalist, este atât canonic imposibilă, cât și profund dăunătoare.
Autocefalia nu poate fi obținută unilateral sau prin voință politică, ci doar prin consensul întregii lumi ortodoxe. În lipsa unui consens pan-ortodox, o asemenea „autocefalie” ar fi nulă din punct de vedere canonic, conducând la schismă – o rană adâncă în trupul spiritual al Ortodoxiei.
Singura cale firească: întoarcerea la Biserica-Mamă – Patriarhia Română
Din perspectivă istorică, canonică și spirituală, Biserica-Mamă a Mitropoliei Moldovei este Patriarhia Română, în granițele căreia Mitropolia Moldovei și Bucovinei a funcționat până la anul 1812.
După anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist, a avut loc nu doar o ocupației teritorială ci și una canonică, or, Biserica a fost ruptă administrativ de Mitropolia Moldovei și Bucovinei și subordonată Sinodului de la Sankt Petersburg, iar această ruptură s-a perpetuat până astăzi.
Prin urmare, calea legitimă nu este o pseudo-autocefalie impusă de statalismul moldovenist, ci reunirea firească, canonică și frățească cu Patriarhia Română, așa cum s-au reunit deja sute de mii de credincioși basarabeni în Mitropolia Basarabiei – recunoscută oficial de statul Republica Moldova și de Patriarhia Română.
Patriarhiile ortodoxe autocefale recunoscute
În prezent există 15 Biserici Ortodoxe autocefale recunoscute canonic:
1. Patriarhia Ecumenică de Constantinopol
2. Patriarhia Alexandriei
3. Patriarhia Antiohiei
4. Patriarhia Ierusalimului
5. Patriarhia Moscovei
6. Patriarhia Georgiei
7. Patriarhia Serbiei
8. Patriarhia Română
9. Patriarhia Bulgariei
10. Biserica Ciprului
11. Biserica Greciei
12. Biserica Albaniei
13. Biserica Poloniei
14. Biserica Ținuturilor Cehe și Slovaciei
15. Biserica Ortodoxă a Ucrainei (recunoscută de Constantinopol, Grecia, Alexandria și Cipru)
Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove nu figurează în această listă.
Mitropolia Moldovei trăiește astăzi o tensiune între autonomia declarată și dependența reală.
În spatele retoricii despre „independență” se ascunde, de fapt, o supunere canonică totală față de Moscova, perpetuată sub pretextul „păstrării tradiției”, o poveste mai veche legată de calendarul creștin-ortodox, pe care am oglindit-o în cartea „Cum am adus Crăciunul în Basarabia”, apărută la Chișinău în 2023.
Adevărata independență spirituală a Bisericii din Republica Moldova nu se poate obține prin izolare sau pseudo-autocefalie, ci prin revenirea la sânul firesc al Ortodoxiei românești, revenirea sub omoforul Patriarhiei Române, acolo unde credința, limba și neamul sunt una”, a declarat Valeriu Munteanu, deputat AUR.
Comments are closed