Sociologul și profesorul Dan Dungaciu, consultant AUR pe relații externe, a susținut marți, într-o conferință de presă, o analiză a situației politice din Republica Moldova în actualul context geopolitic. Acesta a criticat lipsa de viziune a Executivului de la București, în timp ce noul guvern de la Chișinău a eliminat din programul de guvernare orice mențiune referitoare la România.
„Ne aflăm astăzi într-un alt moment, tulburător și determinant, așa cum a fost și căderea Zidului Berlinului. Se poartă discuții la Bruxelles și în alte părți despre cum va funcționa Uniunea Europeană, despre relația Uniunii cu Federația Rusă, până unde se va întinde Uniunea Europeană și cum vor fi soluționate bilateral anumite lucruri rămase neclarificate. Mai concret, relația între ceea ce Bruxelles-ul numește vecinătate apropiată, iar rușii străinătate apropiată.
În acest spațiu există conflicte înghețate, fie că vorbim despre Georgia, Ucraina sau Republica Moldova. Faptul că nu le discută nimeni astăzi, la București, arată, încă o dată, că, practic, astăzi, proiectul de politică externă al României este inexistent. Toate studiile care apar, aceste non-paper-uri publicate la Bruxelles, despre cum va fi implicată UE în conflictele înghețate, ar trebui să îi preocupe pe guvernanți.
România, care se află la frontiera unui asemenea conflict, ar trebui să manifeste o mai mare preocupare, să vină cu anumite soluții, cu viziune.
Republica Moldova are un guvern nou, condus de domnul Munteanu, care a eliminat România din programul de guvernare. Este prima dată când din partea unui guvern european există o asemenea absență, notabilă din punctul nostru de vedere. Imaginați-vă că cineva la Chișinău stă și gândește programul de guvernare și nimănui nu-i trece prin minte să menționeze și România. Acesta este un mod de gândire care pe cei de la București ar trebui să îi pună pe gânduri. Dincolo de faptul că România nu se regăsește în programul de guvernare, guvernul din Republica Moldova nu comunică nimic”, a afirmat Dan Dungaciu.
Cu referire la reforma teritorial-administrativă, profesorul Dungaciu o consideră drept una dintre cele mai presante probleme de gestionat astăzi. „În Republica Moldova există 32 de raioane plus 3 municipii, la care se adaugă regiunea transnistreană. Este o corvoadă bugetară pe care nicio entitate nu o poate susține în mod real, cu atât mai mult Republica Moldova, care se află într-o situație economică dificilă. Reforma administrativă a fost o obsesie și o presiune pentru toate guvernele din Chișinău. În doi ani vor fi organizate alegeri locale, iar guvernul trebuie să rezolve această problemă într-un an.
Din 1991 până în 1998, Republica Moldova a funcționat în regim de raioane. În 1998, un prim-ministru cu un nume predestinat pentru această poziție, Ciubuc, a făcut o reformă administrativă. Și a trecut Republica Moldova din 1998 până în 2003 în regim de județe, după modelul românesc. În 2003, comuniștii au venit la putere și au decis revenirea la raioane. Comuniștilor nu le-a convenit că se numeau județe, dar, să fim realiști, reforma n-a funcționat pentru că a fost foarte prost pregătită. Eșecul reformei a fost și unul administrativ.
Marea problemă pentru viitorul guvern este cum va reuși să compenseze ceea ce comuniștii nu au reușit să facă la vremea respectivă”, a declarat Dan Dungaciu.
Referitor la negocierile pentru integrarea europeană, sociologul a afirmat că „Republica Moldova nu are o dată de începere a negocierilor privind aderarea la UE și nu se pune problema să fie decuplată de Ucraina în procesul de integrare, ceea ce este o problemă în plus. Însă actualul guvern și-a asumat că până în 2028 Republica Moldova să intre în UE, ceea ce ar fi o premieră. O asemenea viteză nu s-a mai întâmplat.”
Cu referire la conflictele înghețate din această parte a lumii, Dan Dungaciu a afirmat că problema Transnistriei este „una dintre problemele majore ale Uniunii Europene” și a criticat faptul că România nu este invocată deloc în această chestiune.
„Nu numai Republica Moldova are conflicte înghețate, cum afirmă unii pe la București. Și Ucraina va avea. Ucraina va avea 20% teritoriu controlat de Federația Rusă, sperăm să nu fie mai mult. Georgia are deja 20%, adică cele două regiuni, Osetia de Sud și Abhazia, care sunt recunoscute de Federația Rusă. Ce faci cu aceste teritorii? Toată frontiera estică a Uniunii Europene va fi controlată, de fapt, de Federația Rusă, care se află în spatele acestor spații separatiste.
Sunt foarte sceptic că Uniunea Europeană va reuși să rezolve cu adevărat ceva, însă alta este problema – ce face România? În anii 1992-1994, România a fost parte a procesului de negociere în chestiunea transnistreană. Din 1995, România a fost eliminată din acel format, iar ulterior a fost alcătuit formatul 5 + 2, din care fac parte Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE, plus observatori din UE și SUA. România nu este prezentă aici. Întrebarea noastră este de ce Chișinăul nu denunță acest format și de ce România nu vine cu o propunere concretă, potrivit căreia să fie parte sau să fie chiar axul în jurul căruia să pivoteze procesul de negociere. România nu este invocată deloc. Acesta este nivelul – unul submediocru – al prezenței românești în actualele discuții. Noi considerăm că România trebuie să fie întrebată și să fie prezentă. În ceea ce privește vecinătatea noastră, România trebuie să fie de fiecare dată la masa deciziilor”, a mai declarat Dan Dungaciu, specialist în cadrul Guvernului Alternativ AUR.
Comments are closed