Ramona Lovin – Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European

CĂTRE,

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.   

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Ramona Lovin  ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

I. MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV

Prezenta inițiativă legislativă își propune modificarea cadrului juridic privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European prin extinderea perioadei de votare exclusiv în străinătate de la o singură zi la trei zile consecutive, respectiv de vineri ora locală 12:00 până duminică ora locală 21:00, în timp ce pe teritoriul României votarea se menține în ziua de duminică între orele 07:00 și 21:00, în vederea creșterii accesibilității procesului electoral și a participării cetățenilor români aflați în străinătate la scrutinul european.

Necesitatea intervenției normative este determinată de experiența acumulată în cadrul scrutinelor electorale anterioare, care a evidențiat dificultățile specifice cu care se confruntă cetățenii români aflați în străinătate în exercitarea dreptului de vot. Concentrarea votării într-o singură zi la secțiile de votare organizate în afara teritoriului României generează aglomerații semnificative, cozi de ore întregi și, în numeroase cazuri, imposibilitatea efectivă a cetățenilor de a vota, deși aceștia și-au manifestat intenția de a participa la procesul electoral. Infrastructura electorală din străinătate, limitată de numărul mai restrâns de secții de votare în raport cu populația diasporei și de distanțele considerabile pe care alegătorii trebuie să le parcurgă, face ca o singură zi de votare să fie insuficientă pentru asigurarea accesului efectiv la dreptul de vot.

Reglementarea actuală, care stabilește aceeași perioadă de votare atât pentru teritoriul României, cât și pentru străinătate, nu ține cont de diferențele fundamentale dintre cele două contexte electorale. Pe teritoriul României, unde rețeaua de secții de votare este densă și bine distribuită geografic, iar distanțele dintre domiciliul alegătorilor și cea mai apropiată secție de votare sunt, în general, reduse, votarea într-o singură zi rămâne o soluție funcțională și eficientă, care asigură un grad ridicat de accesibilitate. În schimb, în străinătate, unde secțiile de votare sunt plasate în principal în capitalele și marile orașe ale statelor gazdă, iar diaspora românească este dispersată pe teritorii întinse, cetățenii trebuie adesea să parcurgă zeci sau sute de kilometri pentru a ajunge la cea mai apropiată secție de votare. Această realitate, combinată cu timpii îndelungați de așteptare la coadă specifici unei singure zile de votare, transformă exercitarea dreptului de vot într-o provocare logistică majoră pentru românii din străinătate.

Extinderea perioadei de votare la trei zile consecutive exclusiv în străinătate reprezintă o măsură necesară pentru dispersarea fluxului de alegători, reducerea timpilor de așteptare și asigurarea unor condiții mai sigure și mai confortabile pentru exercitarea dreptului de vot de către cetățenii români aflați peste hotare.

Principiile fundamentale care stau la baza prezentei inițiative legislative sunt egalitatea în exercitarea dreptului de vot, accesibilitatea efectivă a procesului electoral pentru toți cetățenii români indiferent de locul unde se află și recunoașterea realităților specifice ale votului în diaspora. Finalitatea reglementării propuse constă în asigurarea unei oportunități reale de participare electorală pentru cetățenii români din străinătate, eliminând obstacolele practice care, în prezent, descurajează sau împiedică exercitarea efectivă a dreptului constituțional de vot.

Elementele de noutate pe care le introduce prezenta propunere legislativă vizează extinderea perioadei de votare exclusiv pentru secțiile organizate în străinătate, de la o singură zi la trei zile consecutive, respectiv de vineri începând cu ora 12:00 până duminică ora 21:00, cu program zilnic diferențiat în funcție de zi. Astfel, în ziua de vineri votarea se desfășoară între orele 12:00 și 21:00, pentru a permite pregătirea logistică și deschiderea secțiilor în condiții optime, iar în zilele de sâmbătă și duminică programul este de la ora 07:00 la ora 21:00. Această structurare a perioadei de votare pe parcursul unui weekend prelungit oferă cetățenilor români din străinătate flexibilitatea necesară pentru a-și planifica deplasarea la secția de votare în funcție de circumstanțele personale, de programul de lucru și de distanța față de cea mai apropiată secție. Pe teritoriul României, votarea se menține în ziua de duminică între orele 07:00 și 21:00, conform procedurii tradiționale, asigurând astfel stabilitatea și predictibilitatea procesului electoral pentru majoritatea cetățenilor.

Această soluție legislativă se inspiră din modelul deja consacrat în legislația electorală românească prin Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, care prevede de asemenea votare extinsă pe trei zile exclusiv pentru secțiile din străinătate, menținând votarea într-o singură zi pe teritoriul României. Experiența acumulată în cadrul alegerilor prezidențiale demonstrează eficiența acestui model diferențiat, care recunoaște specificul și nevoile distincte ale votului în diaspora față de votul pe teritoriul național. Extinderea acestui model și la alegerile pentru Parlamentul European reprezintă o măsură de coerentizare a legislației electorale și de asigurare a unui tratament uniform al diasporei în toate scrutinele de importanță națională.

Studiile de specialitate în domeniul științelor politice și al participării electorale confirmă că extinderea perioadei de votare în străinătate contribuie semnificativ la creșterea ratei de participare a diasporei, categorie electorală caracterizată prin mobilitate ridicată, programe de lucru diverse și distanțe mari față de secțiile de votare. Evaluările statistice ale alegerilor prezidențiale, unde votarea pe trei zile în străinătate este deja implementată, relevă o creștere substanțială a participării diasporei comparativ cu scrutinele unde votarea se desfășoară într-o singură zi. Mulți cetățeni români din străinătate, care în trecut renunțau să voteze anticipând cozile lungi și timpul limitat, sunt încurajați să participe atunci când beneficiază de flexibilitatea oferită de trei zile consecutive de votare.

Prezenta inițiativă legislativă se înscrie în cadrul mai larg al eforturilor României de consolidare a drepturilor electorale ale cetățenilor aflați în străinătate și de aliniere la cele mai bune practici europene în materie electorală. Măsura propusă răspunde recomandărilor formulate de Comisia Europeană și de Parlamentul European privind necesitatea adoptării de măsuri concrete pentru facilitarea participării la vot a cetățenilor care își exercită dreptul de liberă circulație în spațiul Uniunii Europene, precum și pentru asigurarea egalității efective în exercitarea drepturilor politice indiferent de locul de reședință.

II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC

Implementarea perioadei de votare de trei zile consecutive exclusiv pentru secțiile organizate în străinătate, de vineri ora 12:00 până duminică ora 21:00, va genera efecte pozitive semnificative asupra participării electorale a diasporei românești, fără a produce modificări în organizarea procesului electoral pe teritoriul României, unde votarea se menține în ziua de duminică între orele 07:00 și 21:00.

Din perspectivă socială, măsura propusă răspunde nevoilor specifice ale cetățenilor români aflați în străinătate, care se confruntă cu o realitate electorală fundamental diferită față de cea din România. Diaspora românească, estimată la aproximativ cinci milioane de persoane, este dispersată pe teritorii întinse în țările de reședință, iar accesul la secțiile de votare implică adesea deplasări de zeci sau sute de kilometri. Extinderea perioadei de votare la trei zile consecutive oferă acestor cetățeni flexibilitatea necesară pentru a-și planifica deplasarea în funcție de programul de lucru, de obligațiile familiale și de distanța față de secția de votare. Românii care lucrează în ture sau în weekend, categorie semnificativă în rândul diasporei angajate în sectoare precum construcțiile, ospitalitatea, sănătatea sau transporturile, vor putea vota în zilele în care nu lucrează, fără a fi nevoiți să solicite absențe de la serviciu sau să renunțe la participarea electorală.

Măsura propusă va facilita, de asemenea, participarea familiilor cu copii, care întâmpină dificultăți logistice majore atunci când trebuie să parcurgă distanțe mari pentru a vota într-o singură zi. Posibilitatea de a alege între trei zile consecutive permite părinților să organizeze deplasarea în condiții optime, evitând aglomerația și timpii îndelungați de așteptare care fac imposibilă prezența la secția de votare împreună cu copiii mici. De asemenea, persoanele vârstnice sau cu mobilitate redusă din diaspora, care necesită asistență pentru deplasare, vor beneficia de o flexibilitate sporită în planificarea votării, putând alege momentul cel mai potrivit în funcție de disponibilitatea persoanelor care le pot asista.

Un impact social semnificativ constă în reducerea fenomenului de descurajare electorală generat de experiența negativă a scrutinelor anterioare. Mulți cetățeni români din străinătate, care au așteptat ore întregi la coadă fără a reuși să voteze sau care au renunțat la ideea de a vota anticipând aceste dificultăți, vor fi încurajați să participe la procesul electoral, știind că au la dispoziție trei zile pentru a-și exercita dreptul constituțional. Această schimbare de percepție poate genera un efect pozitiv pe termen lung asupra culturii civice în rândul diasporei și poate consolida legătura dintre cetățenii români aflați în străinătate și țara de origine.

Pe teritoriul României, unde votarea se menține în ziua de duminică, nu se anticipează modificări ale comportamentului electoral sau ale participării la vot. Infrastructura electorală actuală, care cuprinde aproximativ nouăsprezece mii de secții de votare bine distribuite geografic, asigură un nivel ridicat de accesibilitate, iar tradițiile electorale consolidate plasează ziua de duminică ca moment de referință pentru exercitarea dreptului de vot. Menținerea votării într-o singură zi pe teritoriul național asigură, de asemenea, continuitatea procedurii electorale și evită perturbarea organizării procesului electoral în România, unde nu există problemele de accesibilitate specifice diasporei.

Impactul asupra mediului de afaceri va fi minimal. În străinătate, unde se produce modificarea, majoritatea cetățenilor români sunt angajați în sectorul privat al economiilor țărilor gazdă, iar extinderea votării pe trei zile le oferă posibilitatea de a vota fără a solicita absențe de la serviciu, reducând astfel impactul asupra angajatorilor străini. Pe teritoriul României, unde nu se modifică procedura de votare, nu există niciun impact suplimentar asupra mediului de afaceri. Ziua de duminică, în care se desfășoară votarea, este în mod tradițional zi de repaus, ceea ce facilitează participarea la vot fără afectarea activității economice.

Efectele asupra mediului înconjurător vor fi nesemnificative. Pe teritoriul României nu se produc modificări care să genereze impact ecologic. În străinătate, dispersarea fluxului de alegători pe parcursul a trei zile poate contribui marginal la reducerea emisiilor concentrate generate de deplasările simultane ale cetățenilor către secțiile de votare într-o singură zi, deși această reducere nu este substanțială din perspectiva impactului general asupra mediului.

Evaluarea raportului cost-beneficiu demonstrează că măsura este justificată economic și social. Costurile suplimentare generate de extinderea votării în străinătate sunt moderate în raport cu bugetul total al alegerilor și semnificativ mai mici decât costul unui deficit democratic în rândul diasporei. Beneficiile cuantificabile includ creșterea estimată a ratei de participare a diasporei cu aproximativ douăzeci până la treizeci la sută, conform studiilor comparative realizate în contexte similare și conform experienței alegerilor prezidențiale din România, consolidarea legitimității democratice a reprezentării României în Parlamentul European prin includerea vocii diasporei, și reducerea tensiunilor sociale generate de imposibilitatea exercitării dreptului de vot de către cetățenii aflați în străinătate. Pe termen lung, investiția în accesibilitatea votului pentru diaspora va genera efecte pozitive asupra coeziunii naționale și va consolida relația dintre stat și cetățenii săi aflați peste hotare.

III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Implementarea perioadei de votare de trei zile consecutive exclusiv pentru secțiile organizate în străinătate va genera costuri suplimentare estimate la aproximativ zece milioane de lei pentru fiecare scrutin european, reprezentând o creștere de aproximativ cincisprezece la sută față de bugetul actual alocat organizării votului în străinătate pentru alegerile europene. Pe teritoriul României, unde votarea se menține în ziua de duminică, nu se generează costuri suplimentare față de sistemul actual.

Pe termen scurt, pentru anul curent și pentru următorul ciclu electoral european, cheltuielile suplimentare vor fi alocate din bugetul Autorității Electorale Permanente și al Ministerului Afacerilor Externe, instituții responsabile cu organizarea procesului electoral în străinătate, și vor include următoarele categorii principale de costuri: remunerarea membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate pentru două zile suplimentare de activitate, incluzând compensații pentru munca prestată în weekend, estimată la aproximativ cinci milioane de lei; cheltuieli logistice pentru asigurarea continuității funcționării secțiilor de votare din străinătate pe parcursul celor trei zile, inclusiv chirie pentru spațiile utilizate pe o perioadă extinsă, consumabile și utilități, estimate la aproximativ doi milioane de lei; costuri de securitate suplimentare pentru protejarea materialelor electorale și a urnelor de vot în cele două nopți dintre zilele de votare, estimate la aproximativ un milion cinci sute mii de lei; cheltuieli de comunicare publică pentru informarea diasporei cu privire la noua procedură de votare și la programul diferențiat al celor trei zile, estimate la șapte sute mii de lei; precum și costuri administrative, organizatorice și de transport al materialelor electorale, estimate la opt sute mii de lei.

Costurile estimate pentru prima implementare a măsurii pot fi ușor mai ridicate datorită necesității de adaptare a procedurilor și de instruire a personalului electoral în noul sistem, precum și datorită campaniei de informare publică intensificate necesare pentru asigurarea înțelegerii corecte de către cetățenii din diaspora a modificărilor legislative. În ciclurile electorale ulterioare, odată ce procedurile vor fi rodate și diaspora va fi familiarizată cu noul sistem, costurile vor scădea la nivelurile estimate mai sus.

Pe termen lung, pe o perioadă de cinci ani care ar include un singur ciclu electoral european, cheltuielile vor fi planificate și incluse în bugetele anuale ale instituțiilor implicate în organizarea și desfășurarea alegerilor în străinătate, respectiv Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Externe prin rețeaua diplomatică și consulară, și Ministerul Afacerilor Interne pentru componentele de securitate.

Nu sunt anticipate venituri bugetare directe generate de această măsură legislativă, întrucât procesul electoral este finanțat integral din fonduri publice și nu presupune taxe sau contribuții din partea cetățenilor. Totuși, efectele indirecte pozitive asupra consolidării legitimității democratice și asupra relației dintre stat și diaspora pot contribui pe termen mediu și lung la îmbunătățirea imaginii României și la consolidarea relațiilor cu cetățenii aflați în străinătate, cu potențiale beneficii economice indirecte.

Finanțarea cheltuielilor suplimentare va fi asigurată prin alocări bugetare specifice din bugetul de stat, conform procedurilor legale în vigoare pentru finanțarea proceselor electorale. Autoritatea Electorală Permanentă, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, va elabora și va transmite Ministerului Finanțelor estimări detaliate ale costurilor cu suficient timp înaintea datei scrutinului, pentru a permite includerea sumelor necesare în proiectul de buget. Având în vedere caracterul previzibil al ciclurilor electorale europene, care au loc la interval de cinci ani, planificarea bugetară poate fi realizată cu anticipație suficientă pentru a asigura finanțarea adecvată fără a genera presiuni excesive asupra bugetului consolidat.

Comparativ cu alte măsuri de extindere a accesului la vot pentru diaspora, precum înființarea de secții suplimentare de votare în străinătate sau implementarea votului prin corespondență, extinderea perioadei de votare la trei zile reprezintă o soluție cost-eficientă, care maximizează capacitatea de absorbție a infrastructurii electorale existente fără a necesita investiții majore în crearea de noi structuri. Această abordare permite creșterea semnificativă a participării electorale a diasporei cu costuri suplimentare moderate, asigurând un raport cost-beneficiu favorabil din perspectiva consolidării democratice.

IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC

Prezenta inițiativă legislativă modifică cadrul juridic intern în materie electorală, introducând un regim diferențiat de organizare a votării în funcție de locația secțiilor de votare, și asigură în același timp compatibilitatea deplină cu acquis-ul unional și cu obligațiile internaționale ale României.

La nivel național, proiectul de lege intervine asupra Legii nr. 33/2007 pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, modificând în principal dispozițiile referitoare la perioada de desfășurare a votării în străinătate. Modificările propuse vizează introducerea unui alineat nou la articolul 46, care stabilește prin excepție de la regula generală a votării în ziua de duminică că, în străinătate, votarea se desfășoară pe parcursul a trei zile consecutive, de vineri începând cu ora locală 12:00 până duminică ora locală 21:00, cu program zilnic diferențiat: vineri între orele 12:00 și 21:00, sâmbătă și duminică între orele 07:00 și 21:00.

De asemenea, proiectul de lege ajustează dispozițiile conexe pentru a reflecta perioada extinsă de vot în străinătate. Astfel, articolul 34 alineatul 7 este modificat pentru a clarifica că secțiile de votare pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare sunt organizate pentru alegătorii care se află în străinătate în perioada de vot, nu doar în ziua votării. Articolul 44 este modificat pentru a se referi la preziua perioadei de vot, nu doar la preziua zilei de votare, iar articolul 45 este ajustat pentru a reflecta faptul că activitatea birourilor electorale începe zilnic la ora 06:00 pe parcursul întregii perioade de votare în străinătate.

Modificările propuse vizează, de asemenea, ajustări ale prevederilor referitoare la procedurile de păstrare și securizare a urnelor și a materialelor electorale între zilele de votare în străinătate, respectiv în cele două nopți dintre vineri și sâmbătă, și dintre sâmbătă și duminică. Președintele biroului electoral al secției de votare din străinătate va avea obligația de a verifica zilnic, înainte de deschiderea secției, integritatea urnelor și a sigiliilor aplicate la închiderea zilei precedente, consemnând aceste verificări în procesele-verbale prevăzute la articolul 49. Aceste proceduri de verificare și securizare sunt esențiale pentru menținerea integrității procesului electoral și pentru asigurarea că nu au fost efectuate intervenții neautorizate asupra materialelor electorale în perioada dintre zilele de votare.

Prezenta reglementare se aliniază modelului legislativ consacrat în România prin Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, care prevede de asemenea votare pe trei zile în străinătate, menținând votarea într-o singură zi pe teritoriul național. Această abordare diferențiată, bazată pe recunoașterea specificului votului în diaspora, a demonstrat viabilitatea și eficiența sa în cadrul alegerilor prezidențiale și poate fi extinsă cu succes la alegerile europene. Coerența între diferitele acte normative electorale este astfel asigurată prin aplicarea aceluiași principiu de extindere a perioadei de votare în străinătate pentru scrutinele cu participare națională.

Modificările nu intră în conflict cu alte acte normative interne și nu necesită modificări ale legislației conexe. Totuși, pentru asigurarea coerenței sistemului juridic electoral, se recomandă o analiză ulterioară a oportunității extinderii perioadei de votare în străinătate și la alte tipuri de scrutin, în special la alegerile parlamentare, în funcție de rezultatele evaluării implementării acestei măsuri pentru alegerile europene și având în vedere precedentul deja existent pentru alegerile prezidențiale.

Din perspectiva compatibilității cu dreptul Uniunii Europene, măsura propusă este în deplină conformitate cu principiile și reglementările comunitare în materie electorală. Actul privind alegerea membrilor Parlamentului European prin sufragiu universal direct lasă la latitudinea statelor membre stabilirea modalităților concrete de organizare a scrutinului, cu condiția respectării principiilor fundamentale ale dreptului electoral european: sufragiul universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Articolul doi din acest act permite statelor membre să adopte prevederi naționale specifice în privința organizării procedurii de votare, cu condiția ca acestea să nu contravină dispozițiilor comunitare generale.

Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene confirmă principiul subsidiarității în materia procedurilor electorale, statele membre dispunând de autonomie procedurală în organizarea alegerilor, atât timp cât sunt respectate principiile fundamentale ale dreptului unional și nu sunt create discriminări sau obstacole nejustificate în exercitarea dreptului de vot. În special, Curtea a recunoscut dreptul statelor membre de a adopta dispoziții specifice pentru cetățenii care votează din străinătate, cu scopul de a compensa dificultățile inerente exercitării dreptului de vot la distanță față de țara de origine.

Mai multe state membre ale Uniunii Europene au adoptat soluții legislative similare pentru facilitarea votului diasporei, inclusiv perioade extinse de votare, vot anticipat sau vot prin corespondență. Experiența acestor state demonstrează că diferențierea procedurii de votare în funcție de locația alegătorilor nu doar că este acceptabilă din perspectiva dreptului Uniunii Europene, dar reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea egalității efective în exercitarea drepturilor electorale.

Recomandările Comisiei Europene formulate în diversele rapoarte privind cetățenia europeană și participarea la alegerile pentru Parlamentul European subliniază necesitatea ca statele membre să adopte măsuri concrete pentru creșterea ratei de participare și pentru eliminarea obstacolelor în calea exercitării dreptului de vot, în special pentru cetățenii mobili care își exercită dreptul de liberă circulație. Raportul Comisiei din 2018 privind cetățenia Uniunii menționa explicit preocuparea privind rata scăzută de participare la alegerile europene și recomanda statelor membre să exploreze soluții inovatoare pentru facilitarea votului cetățenilor aflați în străinătate. Prezenta inițiativă legislativă se înscrie direct în acest cadru de recomandări și contribuie la implementarea obiectivelor politice ale Uniunii Europene în domeniul democratic.

România nu este parte la tratate internaționale specifice care să reglementeze aspecte detaliate privind organizarea perioadei de votare pentru alegerile europene. Totuși, obligațiile generale decurgând din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special din Protocolul numărul unu, articolul trei, privind dreptul la alegeri libere, sunt pe deplin respectate și chiar consolidate prin măsura propusă. Extinderea perioadei de votare în străinătate reprezintă o măsură pozitivă care întărește garanțiile procedurale ale dreptului de vot și răspunde obligației statului de a asigura condiții efective pentru participarea cetățenilor la viața democratică, indiferent de locul unde aceștia se află.

V. CONSULTĂRILE DERULATE ÎN VEDEREA ELABORĂRII PROIECTULUI DE ACT NORMATIV

Procesul de elaborare a prezentei inițiative legislative a fost precedat de consultări extinse cu reprezentanți ai instituțiilor implicate în organizarea și desfășurarea alegerilor în străinătate, cu experți în domeniul dreptului electoral și al științelor politice, precum și cu reprezentanți ai diasporei românești și ai organizațiilor societății civile active în promovarea participării cetățenești.

VI. ACTIVITĂȚILE DE INFORMARE PUBLICĂ PRIVIND ELABORAREA ȘI IMPLEMENTAREA PROIECTULUI DE ACT NORMATIV

Autoritatea Electorală Permanentă, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și cu celelalte instituții implicate în organizarea alegerilor pentru Parlamentul European, va elabora și va implementa o strategie comprehensivă de informare publică cu privire la noua procedură de votare pe parcursul a trei zile consecutive în străinătate și la menținerea votării în ziua de duminică pe teritoriul României.

Strategia de comunicare va viza următoarele obiective principale: informarea exhaustivă a cetățenilor din diaspora cu privire la modificarea perioadei de votare la un weekend prelungit, de vineri începând cu ora 12:00 până duminică ora 21:00, și la avantajele pe care aceasta le oferă, clarificarea aspectelor procedurale esențiale pentru exercitarea corectă a dreptului de vot, inclusiv informații detaliate despre programul diferențiat al celor trei zile, prevenirea dezinformării și a interpretărilor eronate privind noua reglementare, precum și încurajarea participării active a cetățenilor din străinătate la scrutinul european. De asemenea, campania va informa cetățenii din România că procedura de votare nu se modifică pe teritoriul național, votarea continuând să se desfășoare în ziua de duminică între orele 07:00 și 21:00.

Campaniile de informare publică vor utiliza o gamă diversificată de canale de comunicare pentru a asigura acoperirea tuturor categoriilor de cetățeni, cu accent special pe diaspora românească. Campania va include spoturi televizate și radio, atât pe posturile din România, cât și pe canalele de comunicare accesibile diasporei, materiale informative în presa scrisă și online, campanii intensive în mediul online și pe platformele de socializare frecventate de comunitatea românească din străinătate, sesiuni de informare directă în comunitățile românești din diaspora, organizate în colaborare cu misiunile diplomatice și oficiile consulare, materiale tipărite distribuite prin intermediul rețelei diplomatice și consulare, precum și o prezență consistentă în spațiul public prin afișe și panouri informative la sediile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare.

Un accent deosebit va fi pus pe informarea cetățenilor din diaspora, care sunt cei direct vizați de modificarea legislativă. Vor fi elaborate materiale informative specifice pentru diaspora, adaptate limbii și culturii țărilor de reședință principale ale comunităților românești, disponibile în format electronic și tipărit. Aceste materiale vor explica în detaliu programul diferențiat al celor trei zile de votare: vineri între orele 12:00 și 21:00, sâmbătă și duminică între orele 07:00 și 21:00, procedurile de securizare a urnelor între zilele de votare, precum și garanțiile privind secretul votului și integritatea procesului electoral.

Ministerul Afacerilor Externe va juca un rol central în campania de informare, mobilizând întreaga rețea diplomatică și consulară pentru diseminarea informațiilor către diaspora. Misiunile diplomatice și oficiile consulare vor organiza sesiuni de informare, vor distribui materiale informative și vor asigura prezența vizibilă a informațiilor privind noua procedură de votare la sediile lor și pe platformele lor de comunicare online.

VII. MĂSURILE DE IMPLEMENTARE

Implementarea cu succes a perioadei de votare de vineri ora locală 12:00 până duminică ora locală 21:00 exclusiv pentru secțiile organizate în străinătate, menținând votarea în ziua de duminică între orele 07:00 și 21:00 pe teritoriul României, necesită o serie de ajustări instituționale și funcționale la nivelul structurilor implicate în organizarea și desfășurarea scrutinului.

Ministerul Afacerilor Externe, prin rețeaua diplomatică și consulară, va asigura infrastructura necesară pentru organizarea votării pe parcursul a trei zile consecutive în străinătate. Misiunile diplomatice și oficiile consulare vor identifica și vor amenaja spații adecvate pentru păstrarea în siguranță a urnelor și a materialelor electorale în cele două nopți dintre zilele de votare, respectiv între vineri și sâmbătă, și între sâmbătă și duminică, în spații special amenajate care să garanteze imposibilitatea accesului neautorizat. Aceste spații vor fi dotate cu sisteme de securitate, inclusiv sigilii, încuietori speciale și, unde este posibil, sisteme de supraveghere video. De asemenea, Ministerul va coordona cu autoritățile locale ale statelor gazdă asigurarea pazei permanente a acestor spații pe întreaga durată a procesului electoral.

Ministerul Afacerilor Interne va adapta planurile operaționale de asigurare a securității procesului electoral pentru secțiile din străinătate, coordonând cu autoritățile competente ale statelor gazdă măsurile de pază și protecție. Deși securitatea fizică a secțiilor de votare din străinătate este asigurată în principal de autoritățile locale ale țărilor gazdă, Ministerul Afacerilor Interne va oferi suport tehnic și consultanță privind protocoalele de securitate necesare pentru protejarea urnelor și a materialelor electorale pe parcursul celor două nopți dintre zilele de votare. Structurile specializate ale Ministerului vor elabora proceduri de securitate adaptate specificului votării pe trei zile în străinătate, care vor fi comunicate misiunilor diplomatice și oficiilor consulare.

Nu sunt necesare modificări instituționale majore la nivelul administrației publice centrale sau locale, măsura propusă presupunând în principal ajustări operaționale și proceduri suplimentare în cadrul structurilor existente, cu focus pe secțiile de votare din străinătate. Totuși, se estimează necesitatea unei creșteri temporare a personalului auxiliar implicat în procesul electoral din străinătate, pentru acoperirea perioadei extinse de funcționare a secțiilor pe parcursul celor trei zile.

Evaluarea implementării măsurii legislative propuse va fi realizată după primul scrutin european organizat conform noilor prevederi. Autoritatea Electorală Permanentă, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, va elabora un raport cuprinzător care să analizeze impactul perioadei de trei zile de votare în străinătate asupra ratei de participare a diasporei, asupra calității procesului electoral, asupra costurilor efective înregistrate, asupra eventualelor disfuncționalități identificate, precum și să cuprindă recomandări pentru optimizarea procedurii în scrutinele viitoare. Raportul va compara performanța sistemului de votare pe trei zile în străinătate la alegerile europene cu experiența similară din cadrul alegerilor prezidențiale, identificând bune practici și lecții învățate. Acest raport va constitui baza pentru eventualele ajustări legislative sau procedurale care s-ar dovedi necesare în vederea optimizării măsurii și va fundamenta decizia privind extinderea perioadei de votare pe trei zile în străinătate și la alte tipuri de scrutin.

Prezenta inițiativă legislativă reprezintă un pas semnificativ către îmbunătățirea accesibilității procesului electoral pentru diaspora românească, contribuind la consolidarea participării cetățenești și la întărirea legitimității reprezentării României în Parlamentul European.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Ramona Lovin  ___________________

     

LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articol unic – Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 34, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(7) Pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secții de votare pentru alegătorii care se află în străinătate în perioada de vot.”

2. La articolul 44, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(5) În preziua perioadei de vot, la sediul fiecărei secții de votare se afișează un buletin de vot, vizat și anulat, după caz, de președintele biroului electoral județean, al sectorului municipiului București sau al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate.”

3. La articolul 45, alineatele (5) și (12) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(5) Activitatea biroului electoral al secției de votare începe în fiecare zi la ora 6,00. Președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri și, după caz, a observatorilor, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot și ștampilele, consemnând în procesul-verbal prevăzut la art. 49 numărul persoanelor înscrise în copiile listelor electorale permanente, copiile listelor electorale speciale, precum și numărul ștampilelor cu mențiunea “VOTAT”. Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, președintele asigură aplicarea ștampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea. După încheierea acestor operațiuni, președintele închide și sigilează urnele prin aplicarea ștampilei de control.

(12) În zilele de vot, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea și consumul băuturilor alcoolice în spațiul de protecție al secției de votare prevăzut la alin. (6).”

4. La articolul 46, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Votarea în ziua de duminică începe la ora 7,00 și se încheie la ora 21,00. La sediile secțiilor de votare se afișează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea.”

5. La articolul 46, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) Prin excepție de la prevederile alin. (1), votarea în străinătate se desfășoară și pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe în ziua de vineri, ora locală 12,00 și se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7,00 și se încheie la ora locală 21,00.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.