Laura Gherasim – Lege privind promovarea produselor agroalimentare prin lanțuri scurte de aprovizionare și trasabilitate digitală, precum și integrarea acestora în achizițiile publice

CĂTRE,

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege privind promovarea produselor agroalimentare prin lanțuri scurte de aprovizionare și trasabilitate digitală, precum și integrarea acestora în achizițiile publice” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Laura Gherasim  __________________

EXPUNERE DE MOTIVE

1. Motivarea inițiativei legislative

Prezenta propunere legislativă are drept scop consolidarea lanțului scurt de aprovizionare în sectorul agroalimentar românesc, în special prin facilitarea și stimularea colaborării directe între producători agricoli, procesatori locali și unități de desfacere (retail, HORECA, instituții publice).

Conform definiției europene (Regulamentul UE nr. 1305/2013, art. 2 lit. m), lanțul scurt de aprovizionare presupune un număr limitat de operatori economici implicați, angajați în colaborare, implicând o relație strânsă între producători și consumatori. Cu toate acestea, legislația națională nu oferă un cadru normativ coerent, aplicabil și funcțional care să permită dezvoltarea reală a acestor lanțuri.

Conform raportului Departamentului de Stat pentru Agricultura al Statelor Unite ale Americii (USDA) nr. RO2024-0004 din 17 iulie 2024, România continuă să fie o piață în creștere pentru exporturile de produse alimentare și agricole.

În 2023, importurile totale de produse agricole ale României au ajuns la 14,6 miliarde de dolari, înregistrând o creștere de 5% față de 2022, dintre care 56% au provenit din state membre ale Uniunii Europene. Germania, Ungaria, Polonia, Ucraina și Țările de Jos au fost principalii parteneri comerciali ai României în 2023. Principalele categorii de produse importate au fost carnea, produsele lactate, cerealele, semințele oleaginoase și băuturile.

De asemenea, ȋncă de acum 8 ani de zile, un alt raport al Departamentului de Stat pentru Agricultura al Statelor Unite ale Americii (USDA) nr. RO1809 din 30 iulie 2018, 85% din produsele vândute la nivel de retail autohton erau de import sau origine mixte, iar doar 15% de origine locală.

Anul 2024 a marcat pentru România trecerea peste un nou prag deficitar în ceea ce privește fluxul de produse alimentare și animale vii. Valoarea importurilor a depășit pragul de 11,4 miliarde de euro, după o creștere de 5,1% față de anul anterior, în timp ce exporturile s-au micșorat cu 14,2%, până la 6,5 miliarde de euro, ajungându-se astfel la un deficit comercial pe acest segment de 4,8 miliarde de euro, cu 50% mai mare față de 2023, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

De asemenea, doar in perioada 1.01.2025 si 31.03.2025, România a ȋnregistrat un deficit comercial la alimente şi animale vii de 1,33 miliarde euro, importurile fiind cu mult mai ridicate valoric decât exporturile, potrivit Institutului Naţional de Statistică (conform Comunicatului de presă numarul 113 / 12 mai 2025).

Piaţa retail alimentară de-altfel a avut o creştere susţinută, de la 21,6 miliarde euro in 2022, conform studiului „State of Grocery in Central Europe 2023” realizat de către firma de consultanţă internaţională McKinsey & Company, până la o valoare estimată de 25 miliarde euro ȋn anul 2024.

Lipsa unui sprijin legislativ clar și a unor facilități administrative sau fiscale face ca micii fermieri și procesatori locali să rămână dezavantajați în raport cu marile lanțuri comerciale, afectând sustenabilitatea agriculturii locale și securitatea alimentară.

Conform Regulamentului (UE) 2021/2115 privind planurile strategice PAC (Politica Agricolă Comună), statele membre sunt încurajate să sprijine și să prioritizeze lanțurile scurte de aprovizionare și piețele locale, ca instrumente esențiale pentru reducerea emisiilor de carbon, creșterea rezilienței sistemelor alimentare, susținerea economică a micilor fermieri și îmbunătățirea trasabilității și siguranței alimentare.

De asemenea, Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice evidenţiaza, prin articolele 67–70, utilizarea de criterii de atribuire ecologice și sociale, inclusiv distanța de transport, sezonalitatea și implicarea economică locală.

Ghidul Comisiei Europene privind Achizițiile Publice Verzi (Green Public Procurement Criteria for Food and Catering Services) recomandă explicit ca entitățile publice să includă în caietele de sarcini produse din lanțuri scurte și locale, care asigură sustenabilitate, prospețime și beneficii economice regionale.

În lipsa unor norme clare și obligatorii, administrațiile publice locale și centrale din România continuă să desfășoare proceduri de achiziții publice pentru produse agroalimentare care nu favorizează lanţurile scurte de aprovizionare alimentara, din producția locală, deși aceasta este disponibilă și competitivă. Această practică genereaza amprentă sporită de carbon, fragilizează economia rurală românească, elimină accesul fermierilor locali la contracte publice esențiale, reduce din potenţialul statului de a capitaliza, prin TVA şi alte impozite şi taxe, din aprovizionarea alimentară pentru bugetul naţional, contribuie la importuri masive, uneori din regiuni aflate la mii de kilometri distanță.

Astfel, prin această lege, România transpune coerent și aplicabil la nivel național principiile europene privind sustenabilitatea lanțului alimentar public, obligația de a dezvolta lanțuri scurte și parteneriate locale și dreptul administrațiilor publice de a include criterii sociale, economice și ecologice în achizițiile lor.

2. Obiectiv național strategic:

Această reglementare contribuie direct la:

• consolidarea suveranității alimentare a României,
• sprijinirea micilor producători și procesatori autohtoni,
• reducerea deficitului agroalimentar,
• și stimularea investițiilor în infrastructura agricolă și logistică locală.

De asemenea, protejează interesul public prin:

• furnizarea de alimente proaspete și sigure în instituțiile esențiale ale statului: școli, spitale, azile, unități militare, penitenciare,
• eliminarea intermediarilor fiscali și logistici externi fără contribuție reală în economia românească.

Inițiativa propune:

• Definirea clară și extinsă a conceptului de lanț scurt de aprovizionare, inclusiv componenta de procesare locală;
• Prioritizarea produselor provenite din lanțuri scurte în achizițiile publice și în rețelele de retail;
• Reducerea deficitului comercial privitor la alimente şi animale vii
• Posibilitatea cooperării directe între agricultori și instituții publice

3. Impactul bugetar și economic

Pe termen scurt, impactul bugetar este imediat, întrucât vizează contribuţii suplimentare din TVA colectat ca urmare a tranzacţiilor in interioul ţării.

Din calculul datelor obtinute in urma documentelor emise de catre Departamentul de Stat pentru Agricultura al Statelor Unite ale Americii, Institutul National de Statistica, rapoartelor diferitelor societati de consultanta, rezulta ca intr-o piata de retail alimentara de 25 miliarde de euro avem se afla alimente importate in valoare de 14,6 miliarde euro, respectiv un procent de 23,8% produse efectiv romanesti, iar restul de import. O ridicare a procentului retailului alimentar din surse autohtone de la 23,8% la 60% ar genera, doar in ceea ce priveste Taxa pe Valoare Adaugata (TVA) colectată, minim 890 milioane de euro, cu costuri minime imediate pentru bugetul de stat.

Pe termen mediu și lung, măsura are potențialul de creștere a veniturilor bugetare prin încurajarea conformării fiscale voluntare în rândul micilor producători și reducerea economiei informale.

Impact economic:

• Crește valoarea adăugată păstrată în plan local;
• Susține IMM-urile din agricultură și industria alimentară;
• Reduce dependența de importuri și stimulează consumul de produse românești;
• Favorizează dezvoltarea microregiunilor rurale.

4. Impact social

• Contribuie la menținerea și crearea de locuri de muncă în mediul rural;
• Reduce decalajele de dezvoltare urban-rural;
• Îmbunătățește accesul populației la alimente locale, proaspete și sănătoase;
• Creează o relație de încredere între consumator și producător;
• Susține agricultura familială și solidaritatea locală.

5. Impact de mediu

• Scade amprenta de carbon prin reducerea transportului pe distanțe mari;
• Încurajează practici agroecologice prin diversificarea producției locale;
• Reduce pierderile alimentare datorită distanței mai mici între producție și consum.

6. Compatibilitatea cu legislația națională și europeană

Propunerea este aliniată cu legislația și strategiile europene, în special:

• Regulamentul UE nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală;
• Pactul Verde European și strategia „De la fermă la consumator”;
• Noua Politică Agricolă Comună 2023–2027, care include măsuri dedicate lanțurilor scurte;
• Tratatul privind funcționarea UE,

În legislația națională, completarea se corelează cu:

• Legea nr. 145/2014 privind comercializarea produselor agricole;
• Legea cooperației agricole nr. 566/2004;
• Legea achizițiilor publice nr. 98/2016, care permite criterii de sustenabilitate;

7. Concluzie

Adoptarea acestei inițiative este oportună, necesară și justificată atât economic, cât și social și ecologic. Ea nu doar că încurajează producția locală și consumul responsabil, dar și răspunde angajamentelor internaționale ale României în domeniul sustenabilității, economiei circulare și combaterii schimbărilor climatice. Mai mult, creează premisele unei agriculturi viabile, competitive și echitabile.

ELEMENTE DE FUNDAMENTARE FINANCIARĂ A PROIECTULUI DE LEGE

I. Obiectul intervenției financiare:

Implementarea unei platforme digitale naționale de trasabilitate (PNLSTA) și a unui registru digital de producție (RDPAM), care să asigure:

• trasabilitatea completă a produselor agroalimentare în lanțuri scurte,

• înregistrarea și validarea producției agricole primare,

• integrarea cu sistemele ANAF, APIA, ANSVSA și SEAP,

• sprijin minimal pentru instruirea fermierilor fără competențe IT.

II. Estimarea costurilor pe 5 ani (lei și euro):

Nr. crt.	Componentă	Detaliu Valoare estimată (EUR)	Valoare estimată (LEI)
1	Platforma IT națională (PNLSTA + RDPAM) Construcție, securitate, interoperabilitate	11.000.000	57.200.000
2	Instruire fermieri interesaţiSesiuni de grup + materiale video	6.000.000	29.400.000
3	Operare sistem 5 ani Hosting, helpdesk, mentenanță, audit	3.000.000	15.600.000
4	Administrativ și metodologicElaborare norme, audit, ghiduri	1.000.000	5.200.000
TOTAL GENERAL		21.000.000	109.200.000

III. Sursa de finanțare propusă:

• Bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale

• Fonduri externe nerambursabile (PAC 2023–2027 – Intervenții DR-30, DR-37)

• PNRR – Componenta C7 – Transformare Digitală

• Programe REPowerEU și Digital Europe (pentru interoperabilitate și securitate)

IV. Precizări privind sustenabilitatea bugetară:

Costul este proporțional cu suprafața agricolă activă și cu valoarea pierderilor actuale din lipsa trasabilității.

Platforma reduce pierderi fiscale (evaziune, dublă subvenționare, intermediere neautorizată) estimate la peste 100 milioane euro/an.

Platforma va genera peste 900 milioane euro/an din TVA, taxe şi impozite suplimentar colectate.

Sistemul oferă efecte structurale asupra competitivității produselor locale și a lanțurilor agroalimentare, fără impact fiscal permanent.

Evaluarea impactului bugetar al prezentei legi indică o necesitate de finanțare de aproximativ 21 milioane euro pentru o perioadă de 5 ani, reprezentând costurile aferente dezvoltării unei platforme digitale naționale de trasabilitate (PNLSTA), înregistrării producției agricole prin RDPAM, asistenței minimale pentru fermierii fără competențe digitale și operaționalizării infrastructurii IT aferente.

Această sumă reprezintă o investiție strategică unică, recuperabilă integral prin:

• reducerea pierderilor bugetare cauzate de evaziune și fraudă în circuitul agroalimentar,

• scăderea dependenței de importuri și creșterea competitivității producătorilor locali,

• încadrarea directă în obiectivele UE privind digitalizarea agriculturii și lanțurile scurte.

Suma este integral eligibilă pentru finanțare nerambursabilă din fondurile PAC și PNRR și nu generează, ȋn eventualitatea accesării fondurilor nerambursabile menţionate, impact negativ pe termen lung asupra deficitului bugetar.

V. Estimarea impactului asupra colectării TVA prin creșterea ponderii produselor agroalimentare prin lanțuri scurte de aprovizionare și trasabilitate digitală

În conformitate cu următoarele date vom face mai multe precizări:

• Raportului USDA RO2024-0004: importuri agroalimentare în 2023 = 14,6 miliarde USD.
• Date INS (2024): importuri alimente și animale vii = 11,4 miliarde euro.
• Studiu McKinsey: piața de retail alimentar România = 25 miliarde euro (2024).
• Rapoarte USDA (RO1809): 85% din alimentele din retail în 2018 erau de origine import/mixte.
• Cota TVA aplicabilă produselor alimentare: 9%.

Obiectivul legislativ: Creșterea ponderii produselor agroalimentare românești în retail de la 15% la 60%

În sensul celor de mai sus observăm următoarele efecte viitoare:

• O creștere de 45 puncte procentuale în ponderea vânzărilor provenite din surse fiscalizate intern.
• Se reduce importul și se înlocuiește cu produse românești fiscalizate integral în România.

În ce privește calculul impactului TVA:

1. Volumul înlocuirii de produse de import cu produse locale

45% × 25 miliarde euro = 11,25 miliarde euro (valoarea mărfurilor care ar face tranziția de la import la producție internă)

2. TVA suplimentar colectat în România

TVA aferent: 9% × 11,25 miliarde = 1,0125 miliarde euro TVA brut

Se consideră că importurile:

• Sunt fie fiscalizate parțial (prețuri de transfer, rețele externe),
• Fie implică evaziune fiscală (nefiscalizare totală sau subdeclarare).

Prin înlocuirea cu produse românești, TVA-ul se colectează 100% în România.

Astfel, TVA suplimentar colectat anual: între 900 milioane și 1,01 miliarde euro

Valoarea medie justificabilă și prudentă pentru fundamentare legislativă: 900 milioane euro TVA/an. În concluzie, aplicarea prevederilor prezentei legi, prin creșterea ponderii produselor agroalimentare de origine românească de la 15% la 60% în comerțul cu amănuntul, este estimată a conduce la o creștere a colectării de TVA cu aproximativ 900 milioane euro anual, în condițiile în care aceste produse vor fi fiscalizate integral pe teritoriul național. Estimarea este fundamentată pe o piață totală de retail alimentar de 25 miliarde euro (2024), o cotă de TVA aplicabilă de 9% și o înlocuire de 45% a produselor de import cu produse interne.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative

INIȚIATOR:

Deputat AUR Laura Gherasim  __________________

     

LEGE privind promovarea produselor agroalimentare prin lanțuri scurte de aprovizionare și trasabilitate digitală, precum și integrarea acestora în achizițiile publice

Capitolul I – Dispoziții generale

Art. 1 – Obiectul reglementării

Prezenta lege stabilește măsuri pentru promovarea produselor agroalimentare provenite din România prin lanțuri scurte de aprovizionare, obligativitatea includerii acestora în oferta rețelelor comerciale alimentare, asigurarea unui tratament corespunzător pentru producătorii români în măsura reducerii amprentei de carbon , atenuarea amprentei de carbon pentru tranzacţiile cu produse agroalimentare pe teritoriul naţional şi integrarea criteriilor de durabilitate în achizițiile publice.

Art. 2 – Definiții

În sensul prezentei legi, se înțelege prin:

a) Lanț scurt de aprovizionare – relația contractuală între producătorul primar sau procesatorul agroalimentar și rețeaua comercială, fără mai mult de un intermediar logistic, situat într-un perimetru geografic maximal de 200 kilometri;

b) Produs agroalimentar cu amprentă de carbon redusă – produs rezultat integral din materii prime cultivate, crescute sau colectate pe teritoriul României și/sau procesat într-o unitate din România de un operator economic român a cărui livrare către punctul de comercializare sau consum final se realizează pe o distanță de maximum 200 kilometri, calculată pe traseul rutier cel mai scurt, și care nu utilizează mijloace de transport cu emisii ridicate sau sisteme logistice ce implică depozitări intermediare la distanțe care depășesc această rază geografică.

c) Rețea comercială – operator economic sau grup de operatori economici cu activitate de vânzare cu amănuntul a produselor alimentare, prin spații comerciale fizice totale, respectiv de vânzare şi de depozitare, inclusiv pieţe, având suprafață mai mare de 100 m² cumulat la nivel național.

d) Platforma Națională pentru Lanțuri Scurte și Trasabilitate Agroalimentară – sistem electronic național integrat, cu rolul de a înregistra, verifica și monitoriza în timp real fluxurile agroalimentare relevante pentru lanțurile scurte locale de aprovizionare, în vederea susținerii trasabilității, sustenabilității, combaterii fraudei

e) Intermediar logistic – orice persoană juridică sau entitate economică care, fără a desfășura activități de producție agricolă primară sau procesare, participă la circuitul comercial prin achiziția, depozitare autorizată a produselor agroalimentare sau revânzarea de produse agroalimentare provenite de la alți operatori economici, în scopul obținerii unui beneficiu economic. Intermediarul nu modifică, nu ambalează și poate stoca în nume propriu marfa, având responsabilitate asupra trasabilității și conformității tehnico-sanitare a produsului.

f) Fenomene climatice extreme – reprezintă evenimente meteorologice sau climatice rare ca frecvență și intensitate, care depășesc valorile climatologice obișnuite specifice unei anumite regiuni și perioade și care au potențialul de a cauza perturbări semnificative asupra producției agricole. Acestea includ, dar nu se limitează la: secetă severă, inundații, înghețuri târzii sau timpurii, valuri de căldură, furtuni violente, grindină sau precipitații abundente.

g) Producator cu amprenta logistica de carbon redusa – orice operator economic român care desfășoară activități de producție agroalimentară primară sau procesată, a cărui livrare a produselor către punctul de comercializare sau consum final se realizează pe o distanță de maximum 200 kilometri, calculată pe traseul rutier cel mai scurt, și care nu utilizează mijloace de transport cu emisii ridicate sau sisteme logistice ce implică depozitări intermediare la distanțe care depășesc această rază geografică. Această limită are în vedere reducerea amprentei de carbon asociate lanțului logistic.

h) Condiţii artificiale de proximitate – reprezintă ansamblul situațiilor, practicilor sau aranjamentelor contractuale prin care se creează, în mod deliberat, aparența unei relații de proximitate geografică, economico-socială sau comerciale între producătorii agricoli și consumatori sau comercianți, cu scopul de a eluda cerințele legale privind lanțul scurt de aprovizionare. Acestea includ, dar nu se limitează la: interpunerea de entități intermediare formale fără activitate economică reală, declararea fictivă a locului de producție sau procesare, precum și utilizarea de puncte de livrare formale care nu corespund realității geografice a producției.

i) Produs de origine neindigenă – produselor agroalimentare care nu pot fi obținute pe teritoriul României din motive climatice sau biologice

j) Produs neindigen adaptat local –  produs agroalimentar care iniţial nu a putut fi obținut pe teritoriul României din motive climatice sau biologice, dar care ulterior, prin diferite tehnici de aclimatizare, incrucişare sau rezultatul proiectelor sau schemelor de cercetare, a obţinut viabilitate economică prin producerea pe teritoriul României;

k) Trasabilitate – totalitatea informațiilor și procedurilor care permit identificarea originii, locației, parcursului și caracteristicilor unui produs agroalimentar de la sursa de producție până la punctul final de consum, inclusiv prin documente fiscale, logistice și tehnologii digitale, conform Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și Regulamentului (UE) nr. 931/2011.

l) Operator eligibil în lanț scurt – orice persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau persoană juridică înregistrată în România, care este inclusă în Registrul Național al Furnizorilor prin Lanțuri Scurte și respectă cumulativ condițiile privind distanța de aprovizionare, fiscalizarea completă, trasabilitatea și lipsa intermediarilor neautorizați.

m) Depozit logistic intermediar autorizat – spațiu de depozitare deținut sau contractat de către un producător, procesator sau comerciant înregistrat, care se află ȋn România, în raza de maximum 200 km de locul de producție şi depozitare finala spre comercializare și care este înregistrat sanitar-veterinar, fiscal și în sistemul PNLSTA.

n) Produs agroalimentar procesat local – produs obținut prin prelucrarea uneia sau mai multor materii prime agricole în unități de procesare situate în România, în raza a maximum 200 km de locul de vânzare sau consum, care utilizează ingrediente de origine românească în proporție de minimum 70% din masa finală.

o) Adaos comercial – diferența dintre prețul de achiziție efectiv și prețul de vânzare practicat de către un operator economic, exprimată procentual, fără a include TVA și alte taxe reglementate, calculată pe produs sau pe factură, conform normelor emise de Ministerul Finanțelor și MADR.

p) Centru logistic – unitate funcțională utilizată pentru colectarea, depozitarea, sortarea și distribuirea produselor agroalimentare către puncte de vânzare sau consum, înregistrată fiscal și sanitar-veterinar și integrată în sistemul PNLSTA.

q) Certificat electronic de conformitate (CEC) – document digital unic, generat automat prin sistemul PNLSTA, care atestă respectarea criteriilor prevăzute de prezenta lege privind distanța, trasabilitatea, sezonalitatea și proveniența produsului.

r) Consum final – momentul și locația în care produsul agroalimentar este livrat direct consumatorului sau unei instituții publice care îl utilizează în mod direct pentru hrana umană, fără alte etape intermediare de procesare sau distribuție.

s) Produs agroalimentar cu impact redus asupra mediului – produs certificat conform standardelor naționale sau europene privind durabilitatea (agricultură ecologică, montan, IGP, DOP, etic, certificare HNV).

Capitolul II – Obligații pentru rețelele comerciale

Art. 3 – Cota minimă de produse agroalimentare prin lanţuri scurte de aprovizionare

(1) Rețelele comerciale au obligația ca minimum 60% din volumul produselor agroalimentare proaspete și procesate aflate la vânzare să fie achiziționate prin lanțuri scurte de aprovizionare, de la producători sau procesatori locali aflați la o distanță de maximum 200 km de centrul logistic.

(2) Aplicarea pragului de 60% se realizează, pentru fiecare produs ȋn parte, în măsura în care există ofertă națională certificată ca disponibilă pentru acel produs, conform Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale.

(3) Pentru produse sezoniere sau perisabile (fructe, legume, ouă, lapte, carne proaspătă, brânzeturi, panificație), ponderea minimă se ridică la 70%, pe durata disponibilității lor în sezonul agricol național.

(4) În cazul în care capacitatea națională scade sub 70% din cererea internă, cotele pot fi ajustate prin ordin al Ministrului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, pe o perioadă determinată, până la remedierea situaţiei.

(6) Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, prin reprezentanţii sai anume desemnaţi, are obligaţia verificării lunare a disponibilităţii prevăzute la alin. 2-4, prin interogarea Platformei Naționale pentru Lanțuri Scurte și Trasabilitate Agroalimentară (PNLSTA), cât şi a datelor obţinute pe teren de către direcţiile agricole judeţene şi publicării acestor date ȋntr-un raport pe siteul Ministerului;

(7) Intermediarul logistic, pentru a fi admis potrivit prezentei legi, trebuie să fie organizat potrivit uneia din formele de organizare:

a) cooperativă

b) grup de producători

c) operator logistic independenț, cu adaos comercial limitat și cu respectarea trasabilității.

Art. 4 – Lanț scurt de aprovizionare

(1) Este admisă prezența unei entități de colectare sau distribuție regională, in sensul art. 2 lit. e din lege, dacă:

a) aceasta are un centru logistic situat la cel mult 200 km de punctul de vânzare;

b) are calitatea de asociere/cooperativă de producători sau furnizor logistic independent, fără adaosuri comerciale care depășesc 15% din prețul producătorului.

(2) Intermediarii nu pot participa la livrări în cadrul lanțurilor scurte locale destinate instituțiilor publice.

Art. 5 – Criterii de selecție pentru produse agroalimentare cu impact scăzut asupra mediului

(1) În cazul în care există mai multe oferte egale din punct de vedere al prețului de vânzare la , se acordă prioritate produsului care implică un lanț de aprovizionare cu amprentă de carbon mai redusă, evaluată prin distanța de transport de la locul de producție până la punctul de vânzare și prin documentația de trasabilitate.

(2) Operatorii economici pot beneficia de acest criteriu doar dacă:

a) își desfășoară activitatea principală în România;

b) producția, procesarea se desfășoară în interiorul unei raze de maximum 200 km față de punctul de comercializare.

(3) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, in colaborare cu Ministerul Mediului, va emite ghiduri de evaluare a amprentei de carbon și a distanțelor relevante pentru implementarea acestui articol.

(4) Pentru îndeplinirea cotei de 60%, reţeaua comercială are obligaţia interogării sistemului PNLSATA ȋn vederea contractării produselor dorite, precum si a contractării exclusiv cu producatori cu amprenta logistică de carbon redusă, ȋnregistrati ȋn cadrul sistemului PNLSATA.

Art. 6 – Obligația utilizării produselor din lanțuri scurte locale în alimentația instituțiilor publice

(1) Prin excepţie de la prevederile Legii nr. 98 / 2016 şi în temeiul Directivei 2014/24/UE privind achizițiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, instituțiile publice care furnizează servicii de alimentație (unități de învățământ, spitale, cămine pentru persoane vârstnice, centre sociale, penitenciare, unități militare etc.) au obligația de a cere şi utiliza exclusiv produse agroalimentare provenite din lanțuri scurte de aprovizionare locală, astfel cum sunt definite prin prezenta lege, ȋn măsura ȋn care exista disponibilitate ȋn piaţă.

(2) Produsele sunt considerate eligibile doar dacă:

a) sunt produse, procesate și ambalate în interiorul unei raze de maximum 200 km față de unitatea publică,

b) sunt livrate de operatori economici înregistrați fiscal și logistic în România,

c) respectă criterii de sezonalitate și prospețime stabilite de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,

d) sunt însoțite de documente de trasabilitate și dovada implicării în rețeaua economică locală.

(3) Achiziția altor produse agroalimentare este permisă numai în cazul în care nu există disponibilitate internă documentată și verificată oficial pentru categoriile respective, conform raportului lunar prevazut de art. 3, emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

(4) În aplicarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, autoritățile contractante au obligația de a include în documentațiile de atribuire prevederile referitoare la produsele agroalimentare din lanțuri scurte locale, în conformitate cu prezenta lege și de a utiliza criterii de durabilitate, prospețime și sezonalitate, în conformitate cu Directiva 2014/24/UE, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Instituţiile publice au obligaţia interogarii sistemului PNLSTA ȋn vederea verificarii disponibilitatii şi a cantitatilor produselor care pot fi furnizate de catre producatori cu amprenta logistică de carbon redusă, anterior demarării procedurii de achiziţie.

(6) Normele metodologice privind aplicarea prezentului articol se stabilesc prin ordin al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Art. 7 – Produs agroalimentar eligibil

(1) Este eligibil orice produs agroalimentar care:

a) este cultivat, crescut sau procesat, înregistrat cu trasabilitate fiscală completă, la 200 km departare de spaţiul de depozitare destinatar al reţelei comerciale, aflat pe teritoriul României;

b) are etichetă de origine însoțită de certificare privind lanțul de aprovizionare (facturi, CMR, declarații de conformitate).

(2) Nu sunt eligibile produsele:

1. reambalate în România, dar provenite din import, din surse aflate la peste 200 km de depozitul destinatar al retelei comerciale;
2. procesate parțial în România, dar cu peste 30% din ingrediente de origine din alte state;
3. Pentru care nu poate fi demonstrată, pentru ȋntreaga cantitate, respectarea distanţei de maxim 200 km intre sursa de producere sau procesare si depozitul destinatar al reţelei comerciale;
4. Pentru care nu poate fi demonstrată trasabilitatea ȋntre sursa de producere sau procesare si depozitul destinatar al reţelei comerciale, pe o distanţă de maxim 200 km;
5. Pentru care nu poate fi demonstrată productia sau procesarea ȋn locaţii aflate pe o distanţă de maxim 200 km de depozitul destinatar al reţelei comerciale;
6. Reambalate in afara Romaniei, din ingrediente sau produse care nu respecta lit. c-e din prezentul alineat;
7. produsele marcate ca fiind de origine ‘mixtă’, ‘UE/non-UE’ sau ‘fabricat în România din ingrediente din import’, precum și cele pentru care nu se poate demonstra proveniența în proporție de minimum 70% din ingrediente de origine românească.

(3) Normele metodologice privind aplicarea prezentului articol se stabilesc prin ordin al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

Art. 8 – Dispoziții speciale privind produsele de origine neindigenă

(1) Produsele agroalimentare care, în mod tradițional, nu sunt cultivate în România din cauza condițiilor climatice (denumite în continuare „produse de origine neindigenă”) nu intră, de principiu, în calculul cotei minime prevăzute la art. 3 alin. (1).

(2) În cazul în care, în urma unor evoluții agroclimatice și tehnologice, apar pe piața internă producători sau procesatori care oferă produse exotice cultivate în România, aceștia pot fi integrați în oferta rețelelor comerciale în baza următoarelor condiții:

a) înregistrarea ca furnizor în Registrul Național al Furnizorilor prin Lanțuri Scurte, în categoria „culturi neindigene adaptate local”;

b) asigurarea unei capacități de aprovizionare minime constante pe perioada de comercializare;

c) furnizarea documentației de trasabilitate privind proveniența, procesarea și conformitatea sanitar-veterinară.

(3) Retele comerciale au obligaţia interogarii lunare a sistemului PNLSTA ȋn vederea verificarii disponibilitatii şi a cantitatilor produselor din culturi neindigene adaptate local care pot fi furnizate de catre producatori cu amprenta logistică de carbon redusă.

(4) Ȋn măsura ȋn care interogarea a avut loc conform alin. (3), există cantităţi suficiente unei livrări de minim 1,5 tone şi vandabile conform standardelor de calitate pentru produs ale reţelei comerciale cu cerinţa imediată de achiziţie a acelui produs, reţeaua comercială are obligatia contractării cu producatorul cu amprentă logistică de carbon redusă.

(3) În termen de 60 de zile de la publicarea legii, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va emite, prin ordin, metodologia de identificare, clasificare și validare a acestor produse în cadrul subregistrului „culturi neindigene adaptate local”.

(4) Rețelele comerciale au obligația de a da prioritate, în limita capacității de livrare, produselor neindigene adaptate local, cultivate în România, față de cele similare provenite din import, fără a restricționa accesul acestora din urmă în mod generalizat.

Capitolul III – Platforma Națională pentru Lanțuri Scurte și Trasabilitate Agroalimentară

Art. 9 – Înființarea și scopul platformei

(1) Se înființează Platforma Națională pentru Lanțuri Scurte și Trasabilitate Agroalimentară (denumită în continuare „PNLSTA”), sistem electronic național integrat, cu rolul de a înregistra, verifica și monitoriza în timp real fluxurile agroalimentare relevante pentru lanțurile scurte locale de aprovizionare, în vederea susținerii trasabilității, sustenabilității, combaterii fraudei și implementării eficiente a prezentei legi.

(2) Platforma PNLSTA este instrumentul digital oficial prin care:

1. se dovedește eligibilitatea operatorilor economici care furnizează produse agroalimentare în cadrul contractelor publice vizate de prezenta lege;
2. se înregistrează producția, transportul, depozitarea, comercializarea și livrarea produselor agroalimentare în lanțuri scurte locale;
3. se verifică respectarea criteriilor privind distanța, sezonalitatea, trasabilitatea, registrul fiscal și logistic, precum și condițiile de conformitate ecologică și socială.

(3) Platforma are caracter obligatoriu pentru toți operatorii economici care participă la proceduri de achiziție publică în temeiul art. 6 din prezenta lege și pentru toți furnizorii care doresc să beneficieze de statutul de operator în lanț scurt local.

Art. 10 Program de formare profesională pentru fermieri

(1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în colaborare cu direcțiile agricole și organizațiile de fermieri, va elabora un program anual de formare profesională pentru utilizarea platformelor PNLSTA și RDPAM.

(2)Participarea la program este gratuită pentru fermierii activi și se desfășoară prin cursuri locale în comune, materiale video informative

(3) Direcţiile agricole judeţene, prin reprezentanţii lor, organizează şi desfăşăra cursurile de formare;

(4) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin structurile sale sau prin contractanţi externe, realizează materialele video informative pentru diseminare, publicate şi accesibile pe siteul Ministerului;

(5) Normele metodologice privind aplicarea prezentului articol se stabilesc prin ordin al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

Art. 11 – Autoritatea competentă și interoperabilitatea

(1) Platforma PNLSTA este dezvoltată, administrată și actualizată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în colaborare cu:

1. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA),
2. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF),
3. Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP),
4. Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC),
5. și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, pentru integrarea la nivelul autorităților locale.

(2) Platforma PNLSTA este interoperabilă cu următoarele baze de date și sisteme informatice publice:

1. Registrul exploatațiilor și al fermierilor (APIA),
2. Registrul trasabilității produselor agroalimentare (ANSVSA),
3. Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP),
4. sistemele de facturare electronică și TVA (e-Factura, RO e-Transport),

(3) Datele sunt gestionate în conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter personal, fiind considerate informații de interes public în condițiile legii.

Art. 12 – Funcționalități platformă PNLSTA

(1) Platforma PNLSTA permite în mod obligatoriu următoarele operațiuni:

a) Înregistrarea producției agricole primare pentru fiecare operator agricol, cu următoarele date: tip cultură, cantitate estimată și realizată, locație, perioada de recoltare.

b) Înregistrarea transportului pentru fiecare lot de produs vandut in lanţ scurt, cu următoarele date: punct de plecare, punct de destinație, distanța, temperatură de păstrare, mijloc de transport, data și oră plecare.

c) Înregistrarea vânzării și a livrărilor cu următoarele date: produs, cantitate, beneficiar, dată, traseu, documente fiscale.

d) Verificare automată a eligibilității pentru lanț scurt pe baza

– calcului distanței în kilometri față de punctul de consum,

– verificării trasabilităţii complete,

– verificării înregistrării fiscale în România.

e) Generarea de certificate electronice de conformitate

– documente digitale care atestă că produsul îndeplinește criteriile prevăzute de prezenta lege.

f) Export de rapoarte oficiale pentru autoritățile contractante, utilizabile în SEAP, audit și control.

(2) Normele metodologice privind aplicarea prezentului articol se stabilesc prin ordin al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

Art. 13 – Calendar de implementare

(1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va elabora, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, caietul de sarcini tehnic pentru dezvoltarea și implementarea PNLSTA.

(2) Platforma va deveni funcțională în termen de 12 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial, iar în termen de maximum 18 luni utilizarea ei va deveni obligatorie pentru:

1. toate instituțiile publice care derulează achiziții de produse agroalimentare;
2. toți operatorii economici care doresc să furnizeze produse agroalimentare în lanțuri scurte.

Art. 14 – Finanțare platformei

Finanțarea dezvoltării și operării platformei PNLSTA se realizează din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum şi din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile dupa caz.

Art. 15 – Colaborări internaționale și transfer de cunoştinţe

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este autorizat să inițieze parteneriate și proiecte comune cu statele membre care dețin platforme similare (ex: Franța – „Provenance”, Italia – SIAN, Austria – eAMA), în scopul transferului de know-how, interoperabilității la nivel european și asigurării celor mai bune practici în domeniu.

Art. 16 – Actualizarea platformei

(1) PNLSTA va fi actualizată lunar, după caz, conform evoluțiilor tehnologice, a reglementărilor europene și a nevoilor identificate de autoritățile publice și partenerii sociali.

(2) Normele metodologice de funcționare a platformei, inclusiv ghidurile de utilizare și standardele de calitate și trasabilitate, vor fi aprobate prin hotărâre de Guvern, în termen de 6 luni de la operaționalizarea tehnică a sistemului.

CAPITOLUL IV – Verificarea și certificarea realității producției agroalimentare

Art. 17 – Necesitatea probării producției reale

Pentru a asigura trasabilitatea, conformitatea și autenticitatea produselor agroalimentare din lanțurile scurte de aprovizionare locală, se instituie obligativitatea înregistrării și verificării reale a producției agricole primare, cât şi a producţiei alimentare procesate.

Art. 18 – Registrul Digital de Producție Agricolă Minimizată (RDPAM)

(1) Se instituie Registrul Digital de Producție Agricolă Minimizată (RDPAM), ca modul funcțional al Platformei Naționale pentru Lanțuri Scurte și Trasabilitate Agroalimentară (PNLSTA), cu scopul de a colecta datele de bază privind producția agricolă primară destinată comercializării în sistemele reglementate de prezenta lege.

(2) RDPAM va include următoarele date minime obligatorii:

a) identitatea operatorului (nume; CUI; CNP; cod APIA, după caz);

b) tipul culturii, conform nomenclatorului aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

c) suprafața cultivată exprimată în hectare;

d) estimarea producției exprimate în kilograme sau tone;

e) capacitate de depozitare;

f) cantiate si tipuri de produse aflate ȋn depozitare.

(3) Completarea datelor se va putea realiza:

a) direct de către fermier, prin interfața digitală a platformei;

b) prin completare asistată la primărie, direcția agricolă județeană, sau de către o cooperativă parteneră, în baza unei ȋmputerniciri semnate de fermier.

(4) Pentru exploatațiile sub 1 ha, înregistrarea în RDPAM este facultativă, dar necesară pentru a beneficia de acces la achiziții publice și statutul de operator eligibil în lanț scurt.

Art. 19 – Verificarea producției reale

(1) Pentru validarea datelor înscrise în RDPAM, Direcțiile pentru Agricultură Județene, în colaborare cu APIA și, dacă este cazul, ANSVSA, efectuează cel puțin o verificare anuală în teren pentru fiecare operator.

(2) Verificarea se realizează prin:

a) control fizic cu întocmirea unui proces-verbal;

b) fotografii geolocalizate ale culturilor și/sau produselor;

c) documente justificative: facturi de inputuri, bonuri de cântar, avize de transport, facturi fiscale de vânzare, documente ANSVSA, etc.

(3) Dacă producția declarată este semnificativ diferită de realitatea constatată (abatere de peste 30% fără justificare agronomică sau climatică), operatorul este notificat și poate prezenta explicații în termen de 15 zile.

(4) Refuzul verificării sau nerespectarea termenelor atrage pierderea temporară a calității de operator eligibil.

Art. 20 – Sancțiuni pentru declarații false

(1) În cazul constatării unor declarații false privind producția, suprafața sau natura culturilor, se aplică următoarele sancțiuni concomitente:

a) excluderea din RDPAM pentru o perioadă de 2 ani;

b) interdicția participării la proceduri de achiziții publice pe aceeași perioadă;

c) sesizarea organelor fiscale și de control pentru recuperarea eventualelor sume încasate necuvenit.

(2) Sancțiunile se aplică prin decizie a Direcției Agricole Județene, cu drept de contestație în termen de 30 de zile.

Art. 21 – Măsuri de protecție pentru fermierii autentici

(1) Fermierii care întâmpină dificultăți în utilizarea platformei digitale pot solicita sprijinul autorităților locale (primării), direcțiilor agricole sau cooperativelor partenere pentru completarea și transmiterea datelor.

(2) Platforma oferă o interfață de utilizare accesibilă, fără costuri pentru utilizator.

(3) Toate datele înregistrate în RDPAM beneficiază de protecția prevăzută de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 22 – Corelarea cu alte sisteme și trasabilitate extinsă

(1) Datele înregistrate în RDPAM sunt corelate cu:

1. cererile unice de plată depuse la APIA;
2. notificările ANSVSA privind mișcările de produse;
3. documentele de transport (RO e-Transport).

(2) Pentru fiecare livrare destinată instituțiilor publice, sistemul va genera un Certificat Electronic de Conformitate (CEC) cu un cod QR corespunzător, care va atesta:

1. respectarea distanței maxime de 200 km;
2. trasabilitatea produsului;
3. și calitatea de producător real înregistrat.

(3) Instituțiile publice vor putea verifica autenticitatea fiecărui certificat în timp real, în momentul recepției mărfurilor, prin scanarea codului unic QR.

Art. 23 – Dispoziții finale privind RDPAM

(1) RDPAM devine funcțional în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Operatorii economici care nu sunt înregistrați în RDPAM nu pot beneficia de statutul de furnizor în lanț scurt local și nu pot furniza produse agroalimentare către instituții publice sau reţele comerciale în condițiile prezentei legi.

(3) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va elabora, prin ordin, normele metodologice de funcționare a RDPAM, în termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial.

CAPITOLUL V – Facilități de înregistrare și asistență digitală pentru fermierii fără competențe IT

Art. 24 – Preluarea obligației de înregistrare

(1) În cazul în care un producător agricol din Registrul Digital de Producție Agricolă Minimizată (RDPAM) vinde produse agroalimentare către un comerciant cu amănuntul (inclusiv supermarketuri, hipermarketuri, rețele cash & carry sau magazine independente), obligația de înregistrare a tranzacției în Platforma Națională pentru Lanțuri Scurte și Trasabilitate Agroalimentară (PNLSTA) revine operatorului economic cumpărător.

(2) Comerciantul va introduce în sistem, în termen de cel mult 24 de ore de la recepția produselor:

a) identificarea fermierului (nume, CUI sau CNP);

b) tipul și cantitatea produsului;

c) locația și data livrării;

d) numărul și data facturii sau avizului de însoțire.

(3) Fermierul are obligația de a emite documente fiscale, dar poate opta pentru emitere asistată digital, prin sistemele autorizate ale comerciantului. Această facturare asistată se consideră validă juridic și fiscal, cu acceptul scris al fermierului.

(4) Ȋn cazul desfacerii finale a produselor agroalimentare in pieţe, obligația de înregistrare poate fi preluată de comercianți, administratori de piețe sau autorități locale

(5) Refuzul comerciantului de a înregistra tranzacția în PNLSTA constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 250.000 lei, iar în caz de recidivă, cu suspendarea accesului la facilitățile prevăzute la art. 10 privind cota minimă de produse din lanțuri scurte.

Art. 25 – Asistență digitală pentru vânzarea în piețe agroalimentare

(1) Fermierii care vând produse agroalimentare în piețele agroalimentare publice sau private au obligația de a fi înregistrați în RDPAM, dar nu sunt obligați să opereze direct sistemul PNLSTA.

(2) Administratorii piețelor vor:

a) colecta documentele fiscale zilnice ale producătorilor;

b) asigura înregistrarea în PNLSTA a vânzărilor care depășesc 50 kg per produs sau 500 lei per zi;

c) elibera, la cerere, etichete de trasabilitate cu cod QR unic generat prin PNLSTA.

(3) Primăriile au obligația de a organiza un punct de sprijin digital (oficiu agricol, birou mobil sau terminal electronic) în fiecare piață agroalimentară din subordine, în care fermierii pot:

a) completa sau actualiza fișa de producător;

b) transmite datele de vânzare zilnică;

c) solicita imprimarea etichetelor de trasabilitate.

(4) Lipsa cooperării administratorului pieței cu autoritățile responsabile pentru trasabilitate atrage sancțiune cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei și, în caz de recidivă, suspendarea dreptului de a gestiona piețe publice.

Art. 26 – Protecția fermierilor reali și excluderea intermediarilor fictivi

(1) Statutul de producător agricol eligibil în lanțul scurt este valabil doar dacă:

a) fermierul este înregistrat în RDPAM;

b) produce efectiv pe terenul declarat, dovedit prin verificări periodice sau documente de exploatare;

c) realizează cel puțin o parte din comercializare în mod direct sau prin livrare către instituții publice ori comercianți autorizați.

(2) Persoanele care utilizează certificatul de producător fără a desfășura efectiv activități agricole vor fi:

a) eliminate din RDPAM pentru 2 ani;

b) interzise în accesul la piețe agroalimentare publice;

c) sesizate autorităților fiscale și penale.

(3) MADR va elabora, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ghidul oficial de recunoaștere a producătorului agricol real, care va fi folosit de toate autoritățile locale, direcțiile agricole și structurile de control.

Art. 27 – Declararea asistată și echipamente mobile

(1) Fermierii fără acces la internet sau cu dificultăți în utilizarea platformelor electronice pot solicita:

a) completarea asistată a RDPAM și PNLSTA de către funcționarii primăriei;

b) înregistrarea zilnică a vânzărilor prin sistem mobil gestionat de administratorii piețelor;

c) emiterea de documente fiscale prin POS sau echipamente oferite în parteneriat cu MADR.

(2) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va implementa, prin APIA și direcțiile agricole, un program național de dotare cu echipamente mobile gratuite (POS, imprimante portabile) pentru fermierii activi în lanțurile scurte.

(3) Toate sistemele de emitere asistată vor fi verificate anual de ANAF și MADR, pentru a preveni abuzurile și eludările.

Art. 28 – Dispoziții finale privind facilitarea accesului digital

În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va elabora norme metodologice privind:

1. procedura de înregistrare asistată;
2. formularele tipizate pentru vânzări în piețe;
3. etichetarea produselor cu trasabilitate digitală;
4. și interoperabilitatea între platformele comercianților și PNLSTA.

Capitolul VI – Etichetarea la raft

Art. 29 – Obligații privind informarea consumatorilor

(1) Rețelele comerciale sunt obligate să eticheteze distinct produsele românești provenite din lanțuri scurte, prin utilizarea siglei:

„PRODUS ROMÂNESC – LANȚ SCURT”, sub o formă vizuală aprobată de MADR.

(2) Eticheta trebuie să fie vizibilă:

1. la raft, pe suportul de preț;
2. în catalogul promoțional;
3. în magazinul online, dacă este cazul.

Capitolul VII – Procedura de sancționare

Art. 30 – Mecanismul de control

(1) ANPC și MADR verifică, prin eșantionare, conformitatea provenienței produselor.

(2) În cazul constatării neîndeplinirii cotelor minime:

a) se notifică operatorul economic în termen de 10 zile;

b) în absența corectării în termen de 30 de zile, se aplică sancțiunile prevăzute în art. 20 din lege.

(3) Fiecare punct de vânzare este verificat separat.

Capitolul VIII – Dispoziții finale

Art. 31 – Calendarul de implementare

(1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a normelor:

• MADR publică lista produselor sezoniere pentru care se aplică cota de 60%;
• ANPC creează portalul digital pentru raportarea trimestrială.

(2) În termen de 90 de zile, rețelele comerciale trebuie să își actualizeze procedurile interne și să desemneze un responsabil pentru conformitate.

Art. 32 – Publicitate și transparență

(1) Produsele agroalimentare românești provenite din lanțuri scurte trebuie semnalizate vizibil la raft și în pliantele de promovare, cu mențiunea: „PRODUS ROMÂNESC – LANȚ SCURT”.

(2) Rețelele comerciale sunt obligate să publice trimestrial, pe site-ul propriu, raportul privind structura provenienței produselor din magazine, defalcat pe grupe alimentare.

Capitolul IX – Mecanisme de conformare și sancțiuni

Art. 33 – Verificare și monitorizare

(1) Respectarea prevederilor prezentei legi este verificată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

(2) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale întocmește un registru electronic al furnizorilor eligibili prin lanțuri scurte, actualizat semestrial.

Art. 34 – Sancțiuni contravenţionale

(1) Nerespectarea prevederilor art. 3 constituie contravenție și se sancționează cu:

a) amendă între 500.000 și 2.000.000 lei pentru prima abatere;

b) amendă între 2.000.000 și 10.000.000 lei pentru fiecare abatere succesivă celei prevazute la lit. a), într-un interval de 12 luni;

c) suspendarea autorizației de funcționare a punctului de vânzare respectiv pentru o perioadă de până la 30 de zile în cazul abaterilor repetate grave.

(2) În cazul în care raportul public de proveniență (art. 4 alin. 2) nu este publicat, se aplică amendă de 50.000 lei pentru fiecare zi de întârziere.

Art. 35 – Sancţionarea faptelor de natură penală

(1) Falsificarea, alterarea sau utilizarea de date false privind trasabilitatea produselor agroalimentare, în scopul obținerii beneficiilor prevăzute de prezenta lege, constituie faptă de natură penală conform art. 323 (fals intelectual) și art. 326 (declarații inexacte) Cod penal in vigoare, fără a exclude sancțiunile contravenționale specifice.

(2) Plafonarea artificială a disponibilităţii ofertei produselor agroalimentare cu amprentă de carbon redusă prin publicarea cu intarziere a raportului Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale care atesta cresterea ofertei de produse agroalimentare cu amprenta de carbon redusă constituie faptă de natură penală conform art. 297 Cod penal in vigoare, pentru care se sesizează organelor competente, de către orice parte interesată, fără a exclude sancțiunile contravenționale specifice

Art. 36 Protecția datelor în platforma digitală

• PNLSTA va respecta prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) privind protecția datelor, cu modificările şi completările ulterioare.
  • Furnizorii care introduc date false sau trunchiate în sistem răspund civil și penal, conform Codului penal, art. 326 și art. 323.

Capitolul X – Dispoziții finale și tranzitorii

Art. 37 – Derogări temporare

(1) În situații excepționale de epidemii zoosanitare, fenomene climatice extreme, embargouri comerciale, Guvernul poate dispune, prin hotărâre, derogări temporare de la cotele prevăzute la art. 3, pe perioade limitate.

(2) Aceste derogări nu pot depăși 120 de zile calendaristice pe an.

Art. 38 – Conformitate cu dreptul Uniunii Europene

Prezenta lege este conformă cu principiile de nediscriminare, proporționalitate și libertate economică prevăzute în Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, fiind fundamentată pe obiective legitime de interes public în domeniul sănătății, mediului și dezvoltării economice locale.

Art. 39 – Dispoziții tranzitorii

(1) Rețelele comerciale au obligația de a se conforma prevederilor legii în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare.

(2) MADR va elabora și publica normele metodologice în termen de 60 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Art. 40 – Intrarea în vigoare

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 180 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va elabora:

a) lista anuală a produselor agroalimentare neindigene,

b) ghidul tehnic privind criteriile de trasabilitate, sezonalitate și distanță.

(3) Contractele publice în derulare vor fi exceptate de la aplicarea prevederilor prezentei legi, dar nu vor putea fi prelungite sau reînnoite în forme neconforme.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.