Astăzi nu vorbesc doar ca deputat al României. Vorbesc ca fiu al acestui neam, ca român care nu poate rămâne tăcut în fața unei noi forme de epurare identitară ce se desfășoară chiar la granițele noastre.
În regiunea Cernăuți din Ucraina, țară căreia România i-a oferit cu generozitate sprijin politic, umanitar, economic și diplomatic, se pregătește ștergerea unei culturi întregi prin distrugerea învățământului în limba română.
O reformă educațională prevede reducerea brutală a liceelor cu predare exclusiv în limba română de la 20 la doar 4. Și asta în locuri în care limba română s-a vorbit cu mult înainte de apariția statului ucrainean.
Românii din nordul Bucovinei, din raioanele istorice din jurul Cernăuțiului, sunt urmașii celor care au fost rupți de țară, dar nu și-au renegat niciodată limba, credința și numele. Iar acum, după ce România a oferit sprijin masiv și consistent Ucrainei în fața războiului, frații noștri români sunt puși în fața unei alegeri imposibile: fie învață în limba ucraineană, fie nu mai învață deloc. Le este furat un drept garantat de tratate internaționale, dar, mai presus de orice, le este furată identitatea.
România poartă o responsabilitate istorică și morală de a sprijini românii de dincolo de graniță. De aceea, solicit intervenția imediată a președintelui României și a Ministerului Afacerilor Externe la cel mai înalt nivel pentru anularea acestei măsuri discriminatorii.
Solicit, totodată, blocarea oricărui sprijin financiar și logistic oferit de statul român Ucrainei, până la garantarea prin lege a dreptului la educație în limba română pentru toți românii din regiunile istorice.
De asemenea, consider necesară sesizarea formală a instituțiilor europene cu privire la încălcarea flagrantă a drepturilor minorității române din Ucraina.
Mesajul pentru Kiev trebuie să fie ferm și lipsit de echivoc: dacă Ucraina dorește să facă parte din Europa, atunci trebuie să respecte valorile europene.
Comments are closed