Către Biroul Permanent al Senatului
În conformitate cu prevederile art. 74 din Constituția României, republicată, şi art. 92 și 93 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă înaintăm spre dezbatere şi adoptare Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 73 din Constituția României, republicată, iar în aplicarea art. 75 alin. (1), prima Cameră sesizată este Senatul.
În numele inițiatorilor,
Lucian MUȘAT
Mohammad MURAD
EXPUNERE DE MOTIVE
I. MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV
Cerințele care reclamă intervenția normativă
România se confruntă cu provocări semnificative în domeniul antreprenoriatului și dezvoltării micilor întreprinderi, într-un context economic caracterizat de nevoia imperioasă de flexibilizare a condițiilor de funcționare pentru microîntreprinderile care constituie coloana vertebrală a economiei naționale. Sistemul fiscal actual generează constrângeri inutile care limitează capacitatea microîntreprinderilor de a se adapta rapid la modificările de pe piața muncii și de a valorifica oportunitățile de dezvoltare.
Reglementarea în vigoare privind microîntreprinderile impune condiții restrictive care nu reflectă realitățile economice contemporane, în special în ceea ce privește flexibilitatea angajării și utilizării diverse forme de muncă. Perioada foarte scurtă de 30 de zile în care o microîntreprindere poate funcționa fără angajați se dovedește insuficientă pentru adaptarea la fluctuațiile normale ale activității economice și pentru gestionarea eficientă a resurselor umane.
De asemenea, sistemul actual nu facilitează în mod adecvat integrarea pe piața muncii a categoriilor vulnerabile precum studenții și pensionarii, care pot aduce o contribuție valoroasă la dezvoltarea economică prin munca cu timp parțial. Lipsa unor prevederi specifice pentru încurajarea angajării acestor categorii limitează potențialul de creștere al microîntreprinderilor și reduce oportunitățile de ocupare pentru segmente importante ale populației.
Un alt aspect problematic îl constituie aplicarea planificată a reducerii pragului de venituri pentru microîntreprinderi începând cu anul 2026, măsură care se dovedește prematură în contextul economic actual și care ar putea genera efecte negative asupra stabilității financiare a unui număr semnificativ de întreprinderi mici.
Insuficiențele legislației în vigoare se manifestă prin rigiditatea excesivă a condițiilor de menținere a statutului de microîntreprindere, prin lipsa de flexibilitate în angajarea unor categorii specifice de lucrători și prin programarea unei reduceri precipitate a pragurilor de venituri care nu ține cont de realitățile economice actuale.
Principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse
Prezenta propunere legislativă se fundamentează pe principii economice moderne care guvernează dezvoltarea durabilă a sectorului microîntreprinderilor în economiile de piață competitive. Principiul flexibilității operaționale constituie fundamentul acestei reglementări, prin recunoașterea necesității adaptării rapide a microîntreprinderilor la modificările conjuncturii economice.
Principiul incluziunii sociale impune facilitarea integrării pe piața muncii a categoriilor care pot beneficia de forme flexibile de angajare, precum studenții și pensionarii, contribuind astfel la valorificarea deplină a potențialului uman disponibil și la reducerea riscurilor de excluziune socială.
Principiul stabilității fiscale determină necesitatea unei planificări prudente a modificărilor sistemului de impozitare care să ofere predictibilitate mediului de afaceri și să evite șocurile fiscale care ar putea afecta dezvoltarea microîntreprinderilor.
Finalitatea acestei reglementări constă în modernizarea cadrului fiscal aplicabil microîntreprinderilor prin introducerea unei flexibilități sporite în gestionarea forței de muncă, prin încurajarea angajării categoriilor vulnerabile și prin asigurarea unei tranziții graduale către noile praguri de impozitare care să permită adaptarea întreprinderilor la noile condiții.
Elementele de noutate și progres introduse de această reglementare
Noua reglementare extinde perioada permisă de funcționare fără angajați de la 30 la 90 de zile. Această modificare recunoaște realitățile practice ale activității antreprenoriale și oferă timpul necesar pentru luarea deciziilor corecte în materie de resurse umane.
Măsura propusă introduce criterii noi și flexibile pentru menținerea statutului de microîntreprindere prin recunoașterea valabilității angajării categoriilor specifice precum studenții și pensionarii cu timp parțial, înțelegând că aceste forme de angajare reprezintă soluții viabile și benefice atât pentru întreprinderi, cât și pentru aceste categorii de lucrători.
Un element important de progres îl reprezintă amânarea aplicării noilor praguri de venituri pentru microîntreprinderi de la anul 2026 la anul 2028, oferind astfel un interval suplimentar de adaptare care să permite întreprinderilor să își ajusteze strategiile de dezvoltare în mod gradual și planificat.
Reglementarea reintroduce principiul proporționalității în calculul contribuțiilor sociale pentru munca cu timp parțial, eliminând discriminările existente și asigurând o tratare echitabilă a tuturor formelor legitime de angajare.
Fundamentarea științifică și documentară
Elaborarea prezentei propuneri legislative s-a bazat pe o analiză aprofundată a literaturii de specialitate în domeniul politicilor fiscale pentru microîntreprinderi și al managementului forței de muncă în economia modernă.
Cercetările academice recente evidențiază beneficiile economice și sociale ale integrării pe piața muncii a studenților și pensionarilor prin forme flexibile de angajare, inclusiv efectele pozitive asupra dezvoltării competențelor, asupra sustenabilității sistemelor de protecție socială și asupra productivității generale a economiei.
II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC
Efectele asupra mediului macroeconomic
Implementarea prezentei propuneri legislative va genera efecte pozitive semnificative asupra mediului macroeconomic prin stimularea dezvoltării sectorului microîntreprinderilor care reprezintă o componentă esențială a economiei naționale. Flexibilizarea condițiilor de funcționare va încuraja inițiativa antreprenorială și va reduce barierele administrative care limitează dezvoltarea acestui sector vital.
Efectele macroeconomice pozitive vor include creșterea gradului de ocupare prin facilitarea integrării pe piața muncii a studenților și pensionarilor, stimularea consumului prin majorarea veniturilor disponibile ale acestor categorii și contribuția la susținerea creșterii economice prin dezvoltarea sectorului privat.
Amânarea reducerii pragului de venituri pentru microîntreprinderi va avea efecte stabilizatoare asupra economiei prin evitarea unor tranziții bruște care ar putea genera tulburări în mediul de afaceri și prin oferirea timpului necesar pentru adaptarea strategiilor de dezvoltare.
Impactul asupra mediului de afaceri
Noua reglementare va avea un impact profund pozitiv asupra mediului de afaceri prin oferirea unei flexibilități sporite în gestionarea resurselor umane și prin reducerea constrângerilor administrative care afectează eficiența operațională a microîntreprinderilor. Extinderea perioadei permise de funcționare fără angajați va permite o planificare mai eficientă a activităților și o adaptare mai bună la fluctuațiile sezoniere ale cererii.
Beneficiile pentru mediul de afaceri includ reducerea costurilor administrative prin simplificarea procedurilor de conformare, îmbunătățirea capacității de adaptare la schimbările de pe piață prin flexibilitate sporită în angajare și consolidarea stabilității financiare prin predictibilitatea fiscală pe termen mediu.
Facilitarea angajării studenților și pensionarilor va deschide noi oportunități pentru microîntreprinderi de a accesa resurse umane calificate la costuri competitive, contribuind la îmbunătățirea productivității și competitivității acestor întreprinderi.
Efectele sociale
Din perspectiva impactului social, propunerea legislativă va contribui la îmbunătățirea incluziunii sociale prin facilitarea accesului pe piața muncii pentru categorii care pot beneficia de forme flexibile de angajare. Studenții vor putea combina mai ușor studiile cu activitatea profesională, dobândind experiență practică valoroasă pentru dezvoltarea carierei.
Pensionarii vor beneficia de oportunități de a-și valorifica experiența și competențele într-un cadru flexibil care să le permită menținerea unei activități productive fără a afecta statusul de pensionar. Această măsură va contribui la îmbunătățirea calității vieții acestor persoane și la valorificarea capitalului uman disponibil în societate.
Efectele sociale indirecte vor include reducerea riscului de excluziune socială pentru categoriile vulnerabile, consolidarea coeziunii sociale prin promovarea unor forme echitabile de participare pe piața muncii și stimularea solidarității intergeneraționale prin colaborarea dintre tineri, persoane mature și pensionari în mediul de afaceri.
Impactul asupra mediului înconjurător
Reglementarea propusă nu are impact asupra mediului înconjurător.
Evaluarea costurilor și beneficiilor
Analiza cost-beneficiu demonstrează un raport foarte favorabil între costurile minime de implementare și beneficiile economice și sociale substanțiale generate de măsurile propuse. Costurile implementării sunt foarte reduse și constau în adaptări minore ale sistemelor informatice existente și în actualizarea procedurilor administrative pentru aplicarea noilor prevederi.
Beneficiile economice directe includ stimularea dezvoltării sectorului microîntreprinderilor prin flexibilizarea condițiilor de funcționare, creșterea gradului de ocupare prin facilitarea angajării categoriilor specifice și îmbunătățirea competitivității economice prin reducerea barierelor administrative.
Beneficiile sociale pe termen lung includ îmbunătățirea incluziunii sociale, valorificarea deplină a potențialului uman disponibil și consolidarea stabilității sociale prin oferirea de oportunități echitabile de participare pe piața muncii.
III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Impactul pe termen scurt (anul curent)
Pentru primul an de implementare, propunerea legislativă va genera un impact financiar pozitiv asupra bugetului general consolidat prin stimularea activității economice în sectorul microîntreprinderilor și prin facilitarea integrării pe piața muncii a unor categorii suplimentare de contribuabili.
Amânarea reducerii pragului de venituri pentru microîntreprinderi va menține stabilitatea veniturilor bugetare din acest sector, evitând perturbațiile care ar fi rezultat dintr-o tranziție prematură către noile condiții de impozitare.
Reintroducerea calculului proporțional al contribuțiilor sociale pentru munca cu timp parțial va genera venituri suplimentare la bugetul asigurărilor sociale prin formalizarea unor relații de muncă care anterior nu erau declarate.
Impactul pe termen lung (5 ani)
Proiecția pe cinci ani a impactului financiar confirmă efectele pozitive nete asupra bugetului general consolidat prin stimularea crescută a sectorului microîntreprinderilor și prin îmbunătățirea gradului de colectare a veniturilor fiscale din acest segment important al economiei.
Pe termen lung, beneficiile fiscale vor include extinderea bazei de contribuabili prin facilitarea creării de noi microîntreprinderi și creșterea veniturilor prin stimularea activității economice.
Dezvoltarea sectorului microîntreprinderilor va contribui la diversificarea economiei și la consolidarea stabilității veniturilor bugetare prin reducerea dependenței de un număr limitat de contribuabili mari.
IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC
Implicațiile asupra legislației în vigoare
Adoptarea prezentei propuneri legislative va completa în mod coerent Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin introducerea unor prevederi care îmbunătățesc flexibilitatea și eficiența sistemului de impozitare pentru microîntreprinderi. Modificările propuse se integrează armonios în sistemul fiscal existent fără a afecta principiile și mecanismele fundamentale ale acestuia.
Compatibilitatea cu reglementările comunitare
Propunerea legislativă este pe deplin compatibilă cu principiile generale ale dreptului Uniunii Europene privind libera circulație a lucrătorilor și egalitatea de tratament pe piața muncii. Măsurile propuse nu creează restricții sau discriminări care ar putea afecta funcționarea pieței interne europene.
Flexibilizarea condițiilor pentru microîntreprinderi se aliniază cu strategiile europene de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii și contribuie la implementarea obiectivelor de creștere inteligentă și incluzivă promovate la nivel european.
Jurisprudența relevantă
Nu există jurisprudență contrară a instanțelor naționale sau europene care să afecteze implementarea măsurilor propuse. Practica judiciară confirmă legitimitatea măsurilor de flexibilizare a condițiilor de funcționare pentru microîntreprinderi și de facilitare a integrării pe piața muncii a categoriilor vulnerabile.
V. CONSULTĂRILE DERULATE
Organizațiile și specialiștii consultați
În procesul de elaborare a prezentei propuneri legislative au fost consultați reprezentanții principalelor organizații patronale reprezentând sectorul microîntreprinderilor, experți în domeniul dreptului fiscal și al dreptului muncii, reprezentanți ai organizațiilor sindicale și specialiști în antreprenoriat și dezvoltarea afacerilor mici. Consultările s-au desfășurat prin dialoguri directe.
Esența recomandărilor primite
Organizațiile patronale au susținut cu fermitate măsurile de flexibilizare propuse, subliniind necesitatea urgentă a adaptării legislației la realitățile practice ale activității antreprenoriale. Au fost solicitate în mod special extinderea perioadei permise de funcționare fără angajați și facilitarea angajării categoriilor specifice precum studenții și pensionarii.
Organizațiile sindicale au agreat principiul îmbunătățirii condițiilor de muncă pentru categoriile vulnerabile și au susținut măsurile care facilitează integrarea pe piața muncii a studenților și pensionarilor într-un cadru legal clar și protector.
Experții consultați au recomandat amânarea aplicării noilor praguri de venituri pentru a permite o adaptare graduală și au susținut reintroducerea calculului proporțional al contribuțiilor sociale pentru munca cu timp parțial.
Toate recomandările relevante au fost preluate și integrate în varianta finală a propunerii.
VI. ACTIVITĂȚILE DE INFORMARE PUBLICĂ
Strategia de comunicare
Informarea publicului privind elaborarea și implementarea prezentei propuneri legislative se va realiza prin canalele de comunicare ale Ministerului Finanțelor, ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală și prin colaborarea cu organizațiile reprezentative ale sectorului microîntreprinderilor. Strategia de comunicare va viza atât antreprenorii care vor beneficia de noile facilități, cât și categoriile de angajați care vor putea fi integrate mai ușor pe piața muncii.
Activitățile planificate
Activitățile concrete de informare publică vor include elaborarea de ghiduri practice pentru aplicarea noilor prevederi fiscale, dezvoltarea de instrumente online pentru facilitarea înțelegerii modificărilor aduse și organizarea de sesiuni de informare în colaborare cu organizațiile patronale și camerele de comerț.
Vor fi elaborate materiale informative specifice destinate studenților și pensionarilor pentru explicarea oportunităților de angajare și a drepturilor rezultate din aplicarea noii reglementări.
VII. MĂSURILE DE IMPLEMENTARE
Modificările instituționale la nivelul administrației publice centrale
Implementarea prezentei propuneri legislative va necesita adaptări organizatorice minore la nivelul Ministerului Finanțelor și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru asigurarea monitorizării aplicării noilor prevederi și pentru dezvoltarea sistemelor informatice necesare gestionării noilor condiții de impozitare.
Modificările funcționale la nivelul administrației publice locale
La nivelul structurilor teritoriale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, implementarea reglementării va impune actualizarea procedurilor de verificare a condițiilor de aplicare a regimului fiscal pentru microîntreprinderi și adaptarea sistemelor de control pentru monitorizarea respectării noilor prevederi.
Vor fi necesare instruirea personalului pentru aplicarea noilor criterii de eligibilitate și actualizarea sistemelor informatice pentru gestionarea noilor categorii de situații prevăzute de lege.
Resursele umane și materiale necesare
Pentru implementarea eficientă a noilor prevederi legislative vor fi necesare adaptări minore ale sistemelor informatice existente pentru gestionarea noilor condiții de eligibilitate și instruirea personalului responsabil cu aplicarea și controlul noilor reglementări. Aceste necesități vor fi acoperite din bugetele de funcționare normale ale instituțiilor implicate.
Calendarul de implementare
Aplicarea efectivă a prezentei propuneri legislative se va realiza conform Constituției și Codului fiscal, cu excepția celor privind pragurile de venituri care vor intra în aplicare conform calendarului specificat în textul legii, 01.01.2028.
Prezenta expunere de motive fundamentează necesitatea și oportunitatea adoptării propunerii legislative, demonstrând că soluțiile propuse sunt necesare pentru modernizarea cadrului fiscal aplicabil microîntreprinderilor prin flexibilizarea condițiilor de funcționare, facilitarea integrării pe piața muncii a categoriilor vulnerabile și asigurarea unei tranziții graduale către noile condiții de impozitare care să contribuie la consolidarea stabilității și competitivității sectorului microîntreprinderilor din România.
Inițiatori,
Lucian MUȘAT Deputat A.U.R.
Mohammad MURAD Deputat A.U.R.
LEGE privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Art. I. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:
- La Titlul III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”, Capitolul I „Dispoziții generale”, articolul 48 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere prevăzute la art. 47 alin. (1).”
- Articolul 48 alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) O persoană juridică română nou-înființată poate opta să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condițiile prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. d) și h) sunt îndeplinite la data înregistrării în registrul comerțului, iar cea de la lit. g) în termen de 90 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective.”
- După articolul 51 alineatul (4) litera a), se introduce o nouă literă, a1), cu următorul cuprins:
„a1) au cel puțin o persoană angajată cu contract individual de muncă cu timp parțial de minim 4 ore, în situația în care acel angajat are în același timp calitatea de student care urmează cursuri de zi, seral sau cu frecvență redusă la o instituție de învățământ superior acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu, inclusiv pentru studii de masterat sau doctorat, sau pensionar pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii;”
- Articolul 52 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2028, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită, fără posibilitatea de a mai opta pentru perioada următoare să aplice prevederile prezentului titlu.”
- Articolul 52 alineatul (51) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(51) În cazul microîntreprinderii care, în cursul anului, se găseşte în situaţia prevăzută la art. 47 alin. (11), suplimentar faţă de regulile prevăzute la alin. (5), limita fiscală privitoare la plafonul de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2028, prevăzută la alin. (1), se verifică luând în calcul veniturile acesteia cumulate cu veniturile întreprinderilor legate.”
- Articolul 146 alineatele (56)-(59) se abrogă.
- Articolul 146 alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(8) Calculul contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele prevăzute la alin. (2) se realizează de către acestea conform prevederilor alin. (5) şi (7), după caz. Contribuţia se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.”
- După articolul 146 alineatul (8) se introduce un nou alineat, (81), cu următorul cuprins:
„(81) Pentru contractele individuale de muncă cu timp parțial, contribuțiile sociale obligatorii se calculează proporțional cu fracțiunea de normă.”
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) sau, după caz, art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Comments are closed