Adresată de către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES
Circumscripția electorală: Nr. 34, Sibiu
Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
Titlul declaraţiei politice: “Sibiul – între tradiție, meșteșug și inovație. Un model pentru dezvoltarea României moderne”
Într-o perioadă în care identitatea locală și tradiția sunt adesea privite ca simple elemente de decor, județul Sibiu rămâne dovada vie că rădăcinile unei comunități pot deveni motorul progresului unei țări. Sibiul nu este doar un reper cultural sau turistic, ci un spațiu în care tradiția meșteșugurilor, rigoarea muncii și spiritul inovator s-au împletit de-a lungul secolelor, creând o temelie solidă pentru economia și educația românească.
Primele mențiuni despre organizarea meseriilor în Sibiu datează din secolul al XIV-lea, când breslele meșteșugarilor – printre care tăbăcarii, cojocarii, cizmarii, aurarii și fierarii – au primit statut propriu, elaborat în detaliu, care reglementa calitatea produselor, formarea ucenicilor și drepturile de practică. Breasla tăbăcarilor, una dintre cele mai respectate, a contribuit nu doar la economia locală, ci și la dezvoltarea unei culturi a disciplinei și a răspunderii față de muncă. În acele vremuri, Sibiul era un oraș liber, puternic conectat la rețelele comerciale europene, iar acest model de organizare a fost preluat ulterior în alte orașe din Transilvania.
Această rigoare și organizare au creat premisele pentru apariția unui spirit economic modern. În secolul al XX-lea, zona Mediașului a devenit un centru strategic al industriei energetice românești, odată cu descoperirea și exploatarea gazului metan. Aici s-au pus bazele primei rețele naționale de transport al gazelor naturale și s-a înființat, în 1917, prima societate de gaz metan organizată din lume. Această inovație tehnică a plasat România în avangarda energetică a Europei Centrale, iar inginerii de la Mediaș au fost recunoscuți pentru profesionalism și performanță. Patrimoniul acestei industrii este astăzi păstrat la Muzeul Gazelor Naturale din Mediaș — un loc care nu doar expune istorie, ci vorbește despre contribuția românilor la dezvoltarea tehnologică și la independența energetică a țării.
Dar județul Sibiu nu a fost doar un centru economic. A fost și un focar de cunoaștere și știință. În secolul al XVI-lea, inginerul Conrad Haas, aflat în serviciul armat al principatului, redacta la Sibiu un manuscris remarcabil — păstrat până astăzi în Arhivele Naționale — care conține primele descrieri tehnice cunoscute ale rachetelor cu mai multe trepte. Este o dovadă incontestabilă a nivelului de gândire tehnică și științifică din Transilvania acelor vremuri.
Câteva secole mai târziu, tot din acest pământ sibian se ridica o altă personalitate de talie mondială: Hermann Oberth, născut la Sibiu, unul dintre părinții fondatori ai zborului cosmic modern. Moștenirea lui intelectuală a depășit granițele Europei, inspirând generații de cercetători, inclusiv pe Wernher von Braun, arhitectul programului spațial american.
Sibiul este și un centru al culturii și al păstrării tradițiilor. Muzeul ASTRA, unul dintre cele mai mari muzee etnografice în aer liber din Europa, continuă să reunească meșteșugurile, arhitectura populară și tradițiile satelor transilvănene, păstrând vie legătura dintre om, natură și muncă.
În plan culinar, „Salamul de Sibiu” a devenit un simbol al acestui echilibru între tradiție și excelență — fiind recunoscut la nivel european ca produs cu Indicație Geografică Protejată. Este o dovadă că meșteșugul autentic, făcut cu respect și răbdare, poate deveni marcă de identitate națională. Și nu este singurul produs, mai sunt și altele de acest fel.
Stimați colegi,
Într-o lume care se schimbă rapid, Sibiul ne arată că viitorul nu poate fi clădit fără respectul față de trecut.
Avem datoria, ca legislatori, să sprijinim formarea profesională, școlile de meserii, industria locală și cultura meșteșugurilor românești.
Avem datoria să protejăm și să valorificăm aceste tradiții nu ca simple relicve, ci ca izvoare de dezvoltare durabilă.
Ceea ce s-a construit în Sibiu de-a lungul secolelor – prin muncă, prin rigoare, prin educație și prin inovație – trebuie să devină modelul unei Românii care își respectă rădăcinile, dar privește înainte cu încredere.
Sunt onorată că pot să evoc istoria Sibiului de la această tribună , că-i reprezint pe sibieni în Parlament și pot lupta în numele lor mai departe, pentru ei și pentru toți românii de bună-credință.
Comments are closed