Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Transpunerea fragmentată a directivelor europene privind securitatea și sănătatea în muncă pentru militarii întorși din misiuni cu grad mare de risc toxic

Adresată: Domnului Petre-Florin Manole, Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale,

Doamnei Diana-Anda Buzoianu, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Domnului Liviu-Ionuț Moșteanu, Viceprim-ministru, Ministrul Apărării Naționale

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR    

          Obiectul întrebării: Transpunerea fragmentată a directivelor europene privind securitatea și sănătatea în muncă pentru militarii întorși din misiuni cu grad mare de risc toxic

Stimate Domnule Ministru,

          Presa a făcut cunoscut cazul domnului militar Dragoș Nicolae Ghiță care a participat la misiuni externe în Irak (Ad Diwaniyah, 2006) și Afganistan (Qalat și Kandahar, 2013 – 2014). „Zonele în care am fost staționat fuseseră bombardate intens anterior cu arme și muniții care conțineau uraniu sărăcit, ceea ce a dus la o contaminare toxică și chiar radiologică pe scară largă”, rememorează el. Un indiciu în sprijinul acestei ipoteze este că trei dintre colegii săi dislocați în aceeași bază au murit de leucemie, într-un interval de doi- trei ani de la acest moment. Doi dintre ei au stat în același container – dormitor cu el. Al treilea are și el probleme grave de sănătate, respectiv afecțiuni ale sistemului circulator.

„Alți foști colegi dislocați în aceeași bază au dezvoltat afecțiuni oncologice la plămâni, tiroidă, sistemul osos, dar și alte afecțiuni ale sistemelor cardiovascular, circulator. Doi colegi au decedat ulterior dislocării de cancer pulmonar”, povestește militarul. În ciuda solicitărilor sale repetate, autoritățile române au refuzat să recunoască orice posibilă cauză legată de serviciul militar deși rezultatele analizelor sale medicale au fost alarmante: în organismul său s-a confirmat prezența a 44 de elemente toxice.

          De curând, plutonierul adjutant (rtr.) Dragoș Nicolae Ghiță, fost subofițer al Direcției de Informații Militare (DIM), face un apel public la autoritățile române să îi trateze, pe veteranii care s-au îmbolnăvit grav din teatrele de operații, în acord cu legislația europeană. România a transpus doar parțial și trunchiat directive europene esențiale pentru protecția sănătății la locul de muncă, iar acolo unde există texte, multe prevederi rămân neoperaționalizate pentru militari.          

          Directiva – cadru 89/391/CEE cere evaluarea reală a riscurilor, prevenirea la sursă, consultarea lucrătorilor și evidențe/raportări privind accidentele și bolile. România a preluat-o în Legea 319/2006 și HG 1425/2006, dar în sectorul militar aceste mecanisme nu sunt efectiv puse în aplicare: nu există registre de expunere pentru misiunile externe și supraveghere medicală post-expunere cu protocoale dedicate.

          Directiva – cadru 98/24/CE (agenți chimici) impune evaluarea riscurilor chimice, valori-limită obligatorii și supraveghere medicală. În teren, pentru militarii dislocați, nu există evaluări de risc specifice teatrului de operații și nici monitorizare după întoarcere.

          Directiva – cadru 2004/37/CE (agenți cancerigeni și mutageni) cere substituția/eliminarea CMR, valori-limită, registre ale lucrătorilor expuși și supraveghere medicală pe termen lung. România are HG 1093/2006, ulterior completată (inclusiv prin HG 157/2020) și actualizată recent. Dar pentru cei expuși în misiuni externe nu există registre operaționale și urmărire medicală de lungă durată, conform spiritului directivei.

          Directiva – cadru 2013/59/Euratom (BSS – radiații ionizante) cere limite de doză, monitorizare personală, registre de expunere pe viață și supraveghere medicală pentru lucrătorii expuși. România a transpus prin Legea 63/2018, dar chiar legea spune explicit că transpune doar anumite articole din directivă (restul se acoperă prin norme CNCAN); în practică, pentru militarii expuși (ex. uraniu sărăcit), nu există dozimetrie sistematică, registre nominale și protocoale de urmărire – adică exact instrumentele fără de care protecția rămâne teoretică.

          Iată, deci, că formal avem cadrul, dar nu și proceduri sectoriale pentru militari care să funcționeze. Domnul Dragoș Nicolae Ghiță a comunicat zilele acestea faptul că va sesiza instituțiile europene competente, inclusiv Comisia Europeană, căreia îi voi solicita declanșarea procedurii de infringement împotriva României pentru neaplicarea efectivă și transpunerea fragmentată a directivelor europene privind securitatea și sănătatea în muncă.

          În acest sens, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 

1.  Care sunt măsurile concrete avute în vedere de Ministerul Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale în următoarea perioadă în ceea ce privește transpunerea integrală a directivelor menționate mai sus, legate de protecția sănătății la locul de muncă, astfel încât să fie operaționale și pentru militarii dislocați în misiuni de luptă cu grad mare de contaminare toxică.
2. Care sunt măsurile avute în vedere de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru o mai bună colaborare cu Ministerul Apărării Naționale astfel încât calitatea și numărul serviciilor medicale pentru veteranii de război să crească?