Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Integritatea teritorială a României

Adresată: Liviu-Ionuț MOȘTEANU, viceprim-ministru, ministrul Apărării Naționale

                       Marian-Cătălin PREDOIU, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne

De către: Senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Integritatea teritorială a României.

Stimați domni viceprim-miniștri,

               În istoria postdecembristă a României dinamicile etnice din Transilvania, în special din județele Covasna și Harghita, unde românii sunt minoritari din punct de vedere numeric, au cunoscut o transformare defavorabilă românilor, în sensul în care așa-zisa democraţie a devenit pentru ei o greu suportabilă dominaţie, ostilitate, umilinţă şi batjocură din partea maghiarilor.

               Românii sunt supuși unor multiple acțiuni discriminatorii (la nivel economic, politic, educațional, administrativ ș.a.), ajungând în situația în care sunt nevoiţi să-şi ceară dreptul la identitatea naţională de la guvernanţi ca pe vremea Memorandiştilor. Cercetători străluciți în domeniu arată că de-a lungul timpului anumiți lideri maghiari au încercat să falsifice istoria: revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan este prezentată ca fiind un „măcel”, ziua de 1 decembrie ca una de „doliu”, statul român este considerat, în ciuda multiplelor drepturi și finanțări acordate, un „stat prădător”, Biserica Ortodoxă Română, respectiv Episcopia Ortodoxă a  Covasnei şi Harghitei este percepută ca fiind „cel mai periculos duşman al intereselor maghiare” din zonă, iar exemplele pot continua.

               De-a lungul timpului reprezentanții românilor din judeţele Covasna şi Harghita au dezaprobat demersurile prin care s-a urmărit obținerea autonomiei teritoriale şi legiferarea unei enclave etnice în mijlocul României. Ioan Lăcătușu afirmă că autonomia pe criterii etnice există astăzi în Covasna şi Harghita „de facto”, dorindu-se instituționalizarea ei „de jure”. Etnicii maghiari din zonă domină politic, economic şi cultural, motiv pentru care așa-zisa necesitate a protecției lor juridice nu există. Mai mult, acesta reafirmă că cei care au nevoie de protecţie pentru a-şi proteja identitatea națională, sunt, de fapt, românii din zonă.

               Anumiți lideri maghiari au insistat însă asupra obținerii autonomiei așa-zisului „ținut secuiesc”. Problema autonomiei etnice, colective, teritoriale, așa cum este prevăzută în solicitările referitoare la statutul autonomiei „ținutului secuiesc”, echivalează cu un proces de înaintare şi edificare a unei noi frontiere. Cu alte cuvinte, în cazul României, putem vorbi despre un proces de constituire a unei frontiere maghiare interne, situaţie care contravine Constituției.

               Având în vedere cele de mai sus, vă solicit, respectuos, să îmi spuneți dacă găsiți oportună și necesară acordarea autonomiei așa-numitului „ținut secuiesc” și care sunt argumentele care fundamentează răspunsul dumneavoastră. În cazul unui răspuns negativ, vă rog să menționați care sunt măsurile pe care le considerați potrivite pentru a fi adoptate, astfel încât inițiative ilegale de acest gen să nu mai poată fi susținute în spațiul public, cu atât mai puțin de către persoane din administrație fie că este ea centrală, regională sau locală.