Astăzi, Parlamentul României are datoria morală de a privi direct în ochi una dintre cele mai mari tragedii medicale din ultimii ani: șapte copii au murit la Spitalul de Copii din Iași, după infectarea cu bacteria Serratia marcescens. În ultimele trei săptămâni, nouă copii au fost diagnosticați cu această infecție, iar șapte dintre ei și-au pierdut viața.
Din informațiile apărute în presă, aflăm detalii revoltătoare: o fetiță de trei luni a fost diagnosticată cu bacteria pe 7 septembrie și transferată la București o săptămână mai târziu. Direcția de Sănătate Publică Iași a fost informată abia pe 15 septembrie, timp în care alți doi copii s-au infectat, iar unul a murit. DSP a reacționat și mai târziu, după patru zile, pe 19 septembrie. În tot acest timp, viața copiilor a fost pusă în pericol de indiferență și mușamalizare.
Spitalul a primit o amendă de doar 50.000 de lei pentru nerespectarea protocoalelor, epidemiologul și un medic ATI au fost sancționați cu 10.000 de lei fiecare. Managerul interimar a fost demis, dar rămâne director medical. Întreb: cum putem vorbi de responsabilitate reală când măsurile luate sunt mai degrabă cosmetice decât decisive?
Mai grav, conducerea DSP Iași a evitat să dea explicații publice, nu a fost prezentă la spital nici măcar când a venit ministrul Sănătății și a preferat să fugă de presă prin ușa din spate. Aceasta nu este atitudinea unor oameni care au pe umeri sănătatea publică, ci a unor funcționari rupți de realitate, lipsiți de empatie și de simț al datoriei.
Domnule ministru al Sănătății, domnule prim-ministru, dragi colegi, nu putem să închidem ochii și să ne prefacem că această tragedie este un caz izolat. Infecțiile nosocomiale sunt subraportate sistematic, iar fiecare spital știe, dar ascunde adevărul. DSP-urile sunt instituții slabe, adesea conduse politic, incapabile să prevină și să intervină eficient.
Fac apel la o reformă profundă a sistemului de sănătate publică, care să includă:
- un mecanism real și transparent de raportare a infecțiilor nosocomiale,
- responsabilizarea penală a celor care ascund date,
- audituri independente în spitalele publice,
- depolitizarea direcțiilor de sănătate publică,
- investiții în infrastructura de igienă și control al infecțiilor.
Astăzi vorbim despre copii care au murit în chinuri, copii internați pentru probleme tratabile, care au fost condamnați de un sistem nefuncțional. Mâine poate fi oricare alt spital, oricare alt copil.
Dumnezeu să-i odihnească pe cei mici, iar familiilor lor să le dea putere. Responsabilitatea noastră ca reprezentanți ai Parlamentului, nu este doar să ne exprimăm compasiunea, ci să transformăm această durere într-o schimbare reală. Dacă acceptăm nepăsarea și mușamalizarea, atunci vom fi complici la următoarea tragedie.
Comments are closed