Către Biroul Permanent al Senatului
În conformitate cu prevederile art. 74 din Constituția României, republicată, şi art. 92 și 93 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm spre dezbatere şi adoptare Propunerea legislativă pentru modificare și completarea Ordonanței de urgență 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.
Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.
În numele inițiatorilor,
George Cezar PETRE
Senator A.U.R.
EXPUNERE DE MOTIVE
I. MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV
Cerințele care reclamă intervenția normativă
Sectorul jocurilor de noroc din România se confruntă în prezent cu provocări semnificative legate de distribuția geografică necontrolată a locațiilor de joc și de lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a acestei industrii în strânsă corelație cu obiectivele naționale de dezvoltare turistică. Situația actuală evidențiază o dispersare excesivă a unităților de jocuri de noroc pe întreg teritoriul național, fără o logică economică clară și fără o corelare adecvată cu potențialul turistic al diferitelor zone geografice.
Analiza comparativă a modelelor europene de reglementare a jocurilor de noroc relevă o tendință consolidată de concentrare a acestor activități în zone cu vocație turistică specială, unde industria jocurilor de noroc poate contribui semnificativ la dezvoltarea economică locală și la consolidarea atractivității turistice. Această abordare s-a dovedit eficientă în alte state, unde cazinourile și jocurile de noroc constituie un factor important de atracție turistică și de generare de venituri pentru comunitățile locale.
România dispune de un potențial turistic remarcabil materializat prin cele 56 de stațiuni turistice de interes național recunoscute oficial, care reprezintă puncte de excelență în oferta turistică națională. Acestea beneficiază de infrastructură dezvoltată, de fluxuri turistice consistente și de un cadru reglementar special care facilitează dezvoltarea activităților economice complementare turismului. Concentrarea activităților de jocuri de noroc în aceste stațiuni poate genera efecte multiplicatoare asupra economiei locale și poate contribui la consolidarea poziției României ca destinație turistică competitivă la nivel european.
Situația actuală caracterizată prin absența unor restricții geografice clare pentru organizarea jocurilor de noroc generează dezechilibre în dezvoltarea economică teritorială și nu exploatează potențialul de sinergie între industria jocurilor de noroc și turism. În același timp, accesibilitatea excesivă a acestor activități în zone rezidențiale și comerciale obișnuite expune cetățenii cu venituri modeste la riscuri financiare disproporționate față de capacitatea lor economică, facilitând dezvoltarea unor comportamente de joc problematice în absența unui cadru controlat și a unor costuri de acces care să reflecte natura de risc a acestor activități. Această situație necesită o intervenție normativă care să asigure o distribuție rațională și strategică a activităților de jocuri de noroc pe teritoriul național, protejând în același timp cetățenii vulnerabili din punct de vedere economic.
Insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare
Cadrul legal actual nu prevede restricții geografice specifice pentru organizarea jocurilor de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker și aparatelor slot-machine, permițând dezvoltarea acestor activități fără o strategie teritorială coerentă. Această lacună legislativă contravine principiilor de dezvoltare durabilă și de utilizare optimă a resurselor economice naționale.
Reglementarea în vigoare nu corelează industria jocurilor de noroc cu strategia națională de dezvoltare turistică, ratând oportunitatea de a crea destinații turistice integrate care să combine oferta tradițională de turism cu servicii complementare de entertainment și jocuri de noroc. Această necorelare afectează competitivitatea României în raport cu alte destinații europene care au dezvoltat cu succes acest model integrat.
Sistemul actual nu stimulează concentrarea investițiilor în zone cu potențial turistic ridicat, permitând dispersarea resurselor în locații cu impact economic limitat. Această situație generează ineficiențe economice și ratează oportunitatea de a maximiza contribuția industriei jocurilor de noroc la dezvoltarea economică națională și locală.
Cadrul legal existent nu exploatează potențialul navelor de agrement ca platforme pentru organizarea jocurilor de noroc, deși această practică este recunoscută și reglementată cu succes în multe jurisdicții internaționale, contribuind la diversificarea ofertei turistice și la atragerea de noi segmente de turiști. De asemenea, reglementarea actuală nu prevede mecanisme eficiente de protecție a cetățenilor cu venituri limitate împotriva expunerii excesive la jocurile de noroc, prin concentrarea acestor activități în zone și contexte care presupun costuri de acces mai ridicate și o capacitate financiară adecvată pentru asumarea riscurilor inerente.
Principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse
Reforma propusă se fundamentează pe principiul dezvoltării teritoriale echilibrate și al concentrării activităților economice specializate în zone cu vocație specifică, principiul sinergiei între industria jocurilor de noroc și turism pentru maximizarea impactului economic, principiul protecției consumatorilor prin organizarea activităților de jocuri de noroc în medii controlate și sigure, principiul protecției sociale prin crearea unor bariere geografice și economice naturale care să limiteze accesul cetățenilor cu resurse financiare limitate la activități cu risc economic ridicat, precum și principiul competitivității naționale prin alinierea la bunele practici europene în domeniul reglementării jocurilor de noroc.
Finalitatea acestei reforme constă în crearea unui model național de dezvoltare integrată a industriei jocurilor de noroc și turismului, care să contribuie la consolidarea poziției României ca destinație turistică competitivă și să maximizeze beneficiile economice generate de aceste activități. Reforma urmărește concentrarea investițiilor în zone cu potențial turistic ridicat și crearea de destinații turistice integrate care să combine oferta tradițională cu servicii complementare de înaltă calitate.
Elementele de noutate și de progres
Principala inovație a reglementării propuse constă în introducerea conceptului de concentrare geografică strategică a jocurilor de noroc în stațiunile turistice de interes național, creând premise pentru dezvoltarea unor destinații turistice integrate la standardele europene. Această abordare reprezintă o premieră în legislația română și se aliniază la bunele practici internaționale în domeniu.
Noua reglementare introduce posibilitatea organizării jocurilor de noroc pe navele de agrement, extinzând oferta turistică națională și creând noi oportunități pentru dezvoltarea turismului nautic. Această măsură poziționează România în rândul țărilor care au adoptat reglementări moderne și flexibile pentru industria jocurilor de noroc.
Reforma creează un cadru legal care facilitează dezvoltarea unor proiecte turistice integrate de anvergură, capabile să atragă investiții străine directe și să genereze locuri de muncă calificate în sectorul serviciilor turistice. Noua configurație geografică va stimula competiția între stațiunile turistice pentru atragerea investitorilor în industria jocurilor de noroc, determinând îmbunătățirea standardelor de calitate și a serviciilor oferite.
II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC
Efectele asupra mediului macroeconomic
Implementarea restricțiilor geografice pentru jocurile de noroc va genera efecte pozitive asupra mediului macroeconomic prin concentrarea investițiilor în zone cu potențial turistic ridicat și prin crearea de clustere economice specializate. Măsura va contribui la creșterea productivității economice prin exploatarea sinergiilor între industria jocurilor de noroc și turism, generând efecte multiplicatoare asupra economiei locale din stațiunile turistice beneficiare.
Concentrarea geografică va stimula dezvoltarea infrastructurii turistice și va atrage investiții complementare în hoteluri, restaurante, centre de conferințe și alte servicii conexe, contribuind la modernizarea și diversificarea ofertei turistice românești. Impactul macroeconomic se va materializa prin creșterea competitivității destinațiilor turistice românești pe piețele internaționale și prin atragerea de noi segmente de turiști cu putere de cumpărare ridicată.
Măsura se înscrie în strategia națională de dezvoltare teritorială echilibrată și va contribui la reducerea disparităților economice regionale prin stimularea dezvoltării economice în stațiunile turistice. Efectele macroeconomice pozitive se vor extinde asupra întregului lanț valoric al turismului, de la transporturi și cazare până la servicii auxiliare și comerț.
Impactul asupra mediului de afaceri
Noua reglementare va crea un mediu de afaceri mai competitiv și mai predictibil pentru operatorii din industria jocurilor de noroc, concentrând cererea în zone cu trafic turistic intens și asigurând o bază stabilă de clienți. Restricțiile geografice vor elimina concurența destructivă bazată pe dispersarea geografică și vor stimula competiția bazată pe calitatea serviciilor și pe inovație.
Operatorii existenți care activează deja în stațiunile turistice de interes național vor beneficia de un avantaj competitiv și de oportunități de dezvoltare accelerată, în timp ce noii investitori vor fi încurajați să se orienteze către proiecte integrate de anvergură. Mediul de afaceri va beneficia de o mai mare stabilitate și predictibilitate, facilitând planificarea investițiilor pe termen lung.
Reglementarea va stimula dezvoltarea unor modele de afaceri inovatoare care combină jocurile de noroc cu alte servicii turistice, creând oportunități pentru antreprenorii români și străini. Concentrarea geografică va facilita dezvoltarea unor parteneriate strategice între operatorii de jocuri de noroc și furnizorii de servicii turistice, generând beneficii mutuale și îmbunătățind experiența clientului.
Efectele sociale
Din perspectiva impactului social, reforma va contribui la combaterea jocului compulsiv prin concentrarea activităților în medii controlate și prin facilitarea implementării unor măsuri eficiente de protecție a consumatorilor. Stațiunile turistice dispun de personal specializat și de infrastructură adecvată pentru monitorizarea și asistarea jucătorilor, reducând riscurile sociale asociate jocurilor de noroc.
Concentrarea geografică va genera locuri de muncă calificate în sectorul serviciilor turistice și va contribui la dezvoltarea unor competențe profesionale specializate în comunitățile locale. Efectele sociale pozitive se vor materializa prin creșterea veniturilor populației din stațiunile turistice și prin îmbunătățirea calității vieții în aceste comunități.
Măsura va reduce impactul negativ al jocurilor de noroc asupra comunităților mici și va concentra beneficiile economice în zone care dispun de capacitatea instituțională necesară pentru gestionarea acestor activități. Dezvoltarea turismului integrat va contribui la consolidarea identității locale și la promovarea valorilor culturale specifice fiecărei stațiuni turistice.
Evaluarea costurilor și beneficiilor
Analiza cost-beneficiu a reformei propuse relevă un raport foarte favorabil între costurile de implementare și beneficiile așteptate. Costurile de implementare sunt minime și constau în principal în procesele administrative de tranziție și în adaptarea operatorilor existenți la noile cerințe geografice.
Beneficiile principale includ creșterea semnificativă a veniturilor turistice în stațiunile beneficiare, dezvoltarea unor destinații turistice competitive la nivel european, atragerea de investiții străine directe în sectorul turismului, crearea de locuri de muncă calificate, consolidarea imaginii României ca destinație turistică modernă și diversificată, precum și protecția socială a cetățenilor cu venituri limitate prin reducerea accesibilității geografice și creșterea costurilor de participare la jocurile de noroc, ceea ce va determina o participare mai responsabilă și mai conștientă din partea persoanelor cu capacitate financiară adecvată.
Impactul economic pozitiv se va materializa prin creșterea numărului de turiști străini, prelungirea duratei medii de ședere în stațiunile turistice, creșterea cheltuielilor medii per turist și dezvoltarea unui sector de servicii turistice de înaltă calitate. Beneficiile pe termen lung includ poziționarea României în segmentul turismului de lux, consolidarea competitivității pe piețele turistice internaționale și protecția durabilă a cetățenilor cu venituri reduse împotriva expunerii la riscuri financiare disproporționate, prin transformarea jocurilor de noroc dintr-o activitate de proximitate într-o experiență turistică planificată și bugetată corespunzător.
III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Impactul pe termen scurt
Tranziția către noua configurație geografică nu va genera costuri suplimentare pentru bugetul de stat, implementarea realizându-se prin mecanismele administrative existente. Veniturile fiscale totale din industria jocurilor de noroc se vor menține la niveluri comparabile cu cele actuale, cu o redistribuire în favoarea comunităților cu vocație turistică.
Efectele financiare pe termen scurt includ și creșterea veniturilor din turism în stațiunile beneficiare, materializată prin taxe locale suplimentare și prin dezvoltarea bazei impozabile locale, precum și reducerea costurilor sociale indirecte generate de problemele de joc compulsiv în comunitățile locale, prin înlocuirea accesibilității proximale cu o abordare turistică planificată care presupune resurse financiare adecvate.
Impactul pe termen lung
Proiecția pe cinci ani a impactului financiar indică creșteri substanțiale ale veniturilor fiscale generate de sectorul integrat turism-jocuri de noroc în stațiunile turistice de interes național. Dezvoltarea unor destinații turistice competitive va atrage investiții suplimentare și va genera venituri fiscale crescute atât la nivel local, cât și la nivel național.
Pe întreaga perioadă de cinci ani, impactul financiar pozitiv se va materializa prin creșterea graduală a numărului de turiști, prin dezvoltarea infrastructurii turistice private și prin consolidarea poziției României pe piețele turistice europene. Veniturile suplimentare generate vor contribui la finanțarea investițiilor publice în infrastructura turistică și la îmbunătățirea serviciilor publice în stațiunile beneficiare.
Impactul financiar pe termen lung include și efectele indirecte ale dezvoltării turistice, materializate prin creșterea veniturilor din TVA, impozite pe salarii și contribuții sociale generate de sectorul turistic în expansiune, precum și economiile bugetare rezultate din reducerea problemelor sociale și de sănătate publică asociate jocului compulsiv, prin limitarea accesului la aceste activități pentru persoanele fără capacitatea financiară de a-și asuma riscurile în mod responsabil.
Implementarea proiectului va genera o creștere semnificativă a atractivității zonelor turistice prin extinderea și diversificarea spațiilor destinate desfășurării noilor activități.
În același timp, eliberarea unor spații de servicii din zonele unde nu mai este permisa activitatea jocurilor de noroc, va permite reconfigurarea lor și punerea la dispoziția altor operatori economici, în condiții avantajoase. Nivelul scăzut al chiriei pentru aceste spații va reprezenta un stimulent pentru inițiativa privată și pentru dezvoltarea unor activități economice complementare, ceea ce va contribui la consolidarea mediului de afaceri local, la atragerea de investiții și la crearea de noi locuri de muncă.
IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC
Implicațiile asupra legislației în vigoare
Adoptarea prezentei reforme va modifica în mod circumscris Ordonanța de urgență 77/2009, prin completarea cu restricții geografice specifice pentru anumite categorii de jocuri de noroc. Modificările propuse sunt precise și bine delimitate, menținând coerenția și integritatea sistemului juridic existent în domeniul jocurilor de noroc.
Noua reglementare se integrează armonios în cadrul legal actual, respectând principiile generale de reglementare a jocurilor de noroc și consolidând sistemul de autorizare și control existent. Reforma nu afectează alte acte normative din domeniu și nu necesită modificări conexe în legislația secundară.
Compatibilitatea cu reglementările unionale
Propunerea legislativă este pe deplin compatibilă cu reglementările Uniunii Europene privind libera prestare a serviciilor și libera circulație a capitalurilor. Restricțiile geografice propuse sunt justificate prin obiective de interes public general, precum protecția consumatorilor, combaterea criminalității, dezvoltarea ordonată a teritoriului și protecția socială a cetățenilor vulnerabili din punct de vedere economic împotriva expunerii la riscuri financiare disproporționate față de capacitatea lor economică.
Reglementarea respectă principiile dreptului Uniunii Europene privind proporționalitatea și necesitatea măsurilor restrictive, fiind similară cu reglementări adoptate cu succes în alte state membre. Reforma se aliniază la bunele practici europene în domeniul reglementării jocurilor de noroc și contribuie la armonizarea legislației naționale cu standardele europene.
Noua configurație nu afectează principiul pieței unice europene și nu creează bariere nejustificate pentru operatorii economici din alte state membre, menținând accesul egal la piața română pentru toți operatorii autorizați.
Jurisprudența relevantă
Reglementarea propusă este compatibilă cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul jocurilor de noroc, care recunoaște dreptul statelor membre de a adopta măsuri restrictive justificate prin obiective de interes public general. Practica judiciară europeană validează restricțiile geografice când acestea servesc obiective legitime de protecție a consumatorilor și de dezvoltare ordonată a teritoriului.
Jurisprudența națională relevantă nu conține elemente care să afecteze implementarea reformei propuse, configurația propusă respectând principiile constituționale privind libera inițiativă economică și dezvoltarea echilibrată a teritoriului național.
V. CONSULTĂRILE DERULATE ȘI ACTIVITĂȚILE DE INFORMARE PUBLICĂ
Consultările efectuate
Elaborarea reformei s-a bazat pe consultări cu reprezentanții industriei turistice și ai operatorilor de jocuri de noroc, care au evidențiat necesitatea unei corelări mai strânse între aceste sectoare economice. Consultările au inclus și experți în dezvoltare teritorială și reprezentanți ai administrațiilor locale din stațiunile turistice de interes național.
Feedback-ul primit în cadrul consultărilor a confirmat oportunitatea concentrării geografice a jocurilor de noroc și a evidențiat potențialul economic al acestei măsuri pentru dezvoltarea turismului românesc.
Strategia de comunicare
Informarea publicului privind elaborarea și implementarea reformei se va realiza prin campanii de comunicare dedicate, care vor viza în special operatorii economici din sectorul turistic și reprezentanții administrațiilor locale din stațiunile turistice. Strategia de comunicare va evidența beneficiile economice și sociale ale reformei și va facilita procesul de adaptare la noile reglementări.
Campaniile de informare vor utiliza mijloacele moderne de comunicare și vor viza atât publicul specializat, cât și opinia publică generală, pentru a asigura înțelegerea și acceptarea măsurilor propuse.
VI. MĂSURILE DE IMPLEMENTARE
Modificările instituționale și funcționale
Implementarea reformei va necesita adaptări minime la nivelul instituțiilor responsabile cu reglementarea și controlul jocurilor de noroc, constând în principal în actualizarea procedurilor de autorizare pentru a include verificarea respectării restricțiilor geografice. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc va trebui să își adapteze sistemele de monitorizare și control la noua configurație geografică.
Modificările funcționale vor include actualizarea bazelor de date cu informații despre stațiunile turistice de interes național și implementarea unor proceduri simplificate pentru verificarea eligibilității geografice a solicitanților de autorizații.
Calendarul de implementare
Implementarea reformei se va realiza gradual, cu respectarea drepturilor operatorilor existenți care beneficiază de o perioadă de tranziție până la expirarea autorizațiilor curente. Noile autorizații se vor elibera exclusiv în conformitate cu restricțiile geografice stabilite, asigurând o tranziție ordonată către noua configurație.
Procesul de implementare va fi monitorizat și evaluat permanent pentru a asigura atingerea obiectivelor propuse și pentru a identifica eventualele ajustări necesare în aplicarea practică a noilor reglementări.
Prezenta expunere de motive fundamentează necesitatea și oportunitatea concentrării geografice a anumitor categorii de jocuri de noroc în stațiunile turistice de interes național, demonstrând că soluțiile propuse sunt necesare pentru dezvoltarea integrată a turismului românesc, pentru maximizarea beneficiilor economice și sociale generate de industria jocurilor de noroc și pentru protecția cetățenilor cu resurse financiare limitate împotriva expunerii la riscuri economice disproporționate, în conformitate cu principiile constituționale și cu cerințele de dezvoltare durabilă și protecție socială a României contemporane.
Inițiator,
George Cezar PETRE senator A.U.R.
LEGE pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc
Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Art. I. Ordonanța de urgență 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată prin Legea 246/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 21 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:
- După articolul 10 alineatul (2) se introduce un nou alineat, (21), cu următorul cuprins:
„(21) Jocurile de noroc prevăzute la alin. (2) lit. c)-e) se vor putea organiza numai în stațiunile turistice de interes național, astfel cum sunt prevăzute în anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008, cu modificările şi completările ulterioare, precum și pe nave de agrement.”
- Articolul 15 alineatul (2) lit. b) se modifică și se completează și va avea următorul cuprins:
„b) spaţiul propus este înregistrat la oficiul registrului comerţului de către organizatorul în cauză conform prevederilor legale în vigoare pentru desfăşurarea activităţilor comerciale în cadrul imobilelor, îndeplineşte, după caz, cerinţele prevăzute la art. 10 alin. (21), precum și cele din normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă;”
Art. II. Autorizațiile de exploatare a jocurilor de noroc își mențin valabilitatea până la expirare ca urmare a intrării în vigoare a prezentei legi.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2), după caz, din Constituția României, republicată.
Comments are closed