Către Biroul Permanent al Senatului
În conformitate cu prevederile art. 74 din Constituția României, republicată, şi art. 92 și 93 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm spre dezbatere şi adoptare Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social republicată.
Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar în aplicarea art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.
În numele inițiatorilor,
Daniela ȘTEFĂNESCU
Senator A.U.R.
EXPUNERE DE MOTIVE
I. MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV
Cerințele care reclamă intervenția normativă
Consiliul Economic și Social al României reprezintă, conform articolului 141 din Constituția României, organismul consultativ al Parlamentului și al Guvernului în problemele de specialitate economică și socială. Cadrul constituțional definește în mod clar și limitat domeniile de competență ale acestei instituții consultative, stabilind natura sa de organism de dialog social între reprezentanții angajatorilor și ai salariaților, precum și rolul său în consultarea societății civile în domeniile economic și social.
Analiza funcționării actuale a Consiliului Economic și Social relevă existența unor disfuncționalități structurale și operaționale care afectează eficiența acestei instituții consultative. Configurația actuală, care prevede un număr de 45 de membri, s-a dovedit a fi supradimensionată față de atribuțiile constituționale ale instituției și inadecvată pentru asigurarea unui dialog social eficient și operativ.
Examinarea componenței actuale a Plenului Consiliului Economic și Social evidențiază o concentrare excesivă a reprezentării în cadrul acelorași confederații, situație care contravine principiului diversității reprezentării și afectează legitimitatea democratică a procesului consultativ. Această concentrare determină o reprezentare dezechilibrată care nu reflectă pluralitatea actorilor sociali și economici din România și limitează capacitatea instituției de a furniza consultanță echilibrată.
Configurația actuală generează, de asemenea, costuri operaționale disproporționate față de rezultatele obținute, în contextul în care țara noastră se confruntă cu constrângeri bugetare semnificative determinate de procedura deficitului excesiv în care se află România conform reglementărilor europene. Necesitatea optimizării cheltuielilor publice și eficientizării aparatului de stat constituie o prioritate națională care impune revizuirea tuturor structurilor administrative și consultative pentru a asigura raportul optim între costuri și beneficii.
Insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare
Structura actuală a categoriilor de reprezentare depășește sfera constituțională de competență a Consiliului, extinzându-se în domenii care nu se încadrează în strict în definiția constituțională a problemelor economice și sociale. Această extindere necontrolată a domeniilor de reprezentare diluează expertiza specifică necesară pentru consultanța eficientă în domeniile economice și sociale propriu-zise pentru o viziune macroeconomică.
Sistemul actual de desemnare a membrilor nu prevede mecanisme adecvate pentru evitarea concentrării reprezentării în cadrul acelorași entități, ceea ce permite unor confederații să dețină multiple poziții în detrimentul diversității și echilibrului reprezentării. Această situație subminează credibilitatea și legitimitatea procesului consultativ și limitează capacitatea instituției de a reflecta pluralitatea perspectivelor din societatea româna.
Principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse
Reforma propusă se fundamentează pe principii constituționale și de bună guvernare consolidate: principiul eficienței administrative și al utilizării raționale a resurselor publice, principiul reprezentativității democratice și al pluralismului în dialogul social, principiul proporționalității între atribuții și resurse, precum și principiul respectării cadrului constituțional de competență al Consiliului Economic și Social.
Finalitatea acestei reforme constă în crearea unei structuri consultative eficiente, operaționale și adaptate la realitățile economice și sociale contemporane, capabilă să furnizeze consultanță specializată de înaltă calitate în domeniile sale de competență constituțională. Reforma urmărește optimizarea costurilor de funcționare și îmbunătățirea capacității instituționale de răspuns la solicitările de consultanță, contribuind astfel la procesul general de eficientizare a administrației publice române.
Elementele de noutate și de progres
Principala inovație a reglementării propuse constă în restructurarea Consiliului Economic și Social de la 45 la 15 membri, configurație care asigură menținerea echilibrului tripartit tradițional între patronat, sindicate și societatea civilă, dar într-o formulă operațională și cost-eficientă. Această restructurare păstrează reprezentarea tuturor categoriilor fundamentale, dar elimină suprapunerile și redundanțele existente în sistemul actual.
Noua configurație introduce mecanisme îmbunătățite pentru evitarea concentrării reprezentării, instituind principiul conform căruia o confederație nu poate avea decât un singur membru în cadrul Consiliului. Această măsură asigură diversitatea reprezentării și întărește legitimitatea democratică a procesului consultativ.
II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC
Efectele asupra mediului macroeconomic
Implementarea reformei Consiliului Economic și Social va genera efecte pozitive asupra mediului macroeconomic prin optimizarea cheltuielilor publice și îmbunătățirea eficienței procesului de consultanță în elaborarea politicilor economice și sociale. Reducerea costurilor operaționale ale instituției contribuie la efortul general de consolidare fiscală și de respectare a angajamentelor asumate în cadrul procedurii deficitului excesiv.
Măsura se înscrie în strategia guvernamentală de reformă a administrației publice și de optimizare a structurilor consultative, contribuind la crearea unui model de eficiență administrativă care poate fi replicat în alte instituții similare. Impactul macroeconomic indirect se va materializa prin îmbunătățirea calității consultanței în elaborarea politicilor publice, ceea ce poate contribui la creșterea eficacității acestor politici.
Impactul asupra mediului de afaceri
Noua configurație a Consiliului Economic și Social va îmbunătăți calitatea și rapiditatea consultanței oferite mediului de afaceri prin intermediul reprezentanților patronali. Structura mai compactă va facilita adoptarea mai rapidă a punctelor de vedere și va îmbunătăți capacitatea de răspuns la problemele urgente ale mediului economic.
Reducerea numărului de membri nu va afecta negativ reprezentarea intereselor patronale, întrucât configurația propusă menține echilibrul între cele trei componente tradiționale ale dialogului social și asigură reprezentarea adecvată a tuturor categoriilor fundamentale de angajatori.
În prezent avem 7 confederații sindicale și patronale cărora le sunt alocate 30 de locuri, ceea ce duce la o concentrare a puterii lor la nivelul Consiliului Economic și Social pentru o parte dintre confederații, în detrimentul societății civile și fără a exista un beneficiu real la nivelul funcționării lui ori la nivelul societății.
Eficiența sporită a proceselor consultative va contribui la îmbunătățirea predictibilității mediului de reglementare și va facilita participarea mediului de afaceri la procesul de elaborare a politicilor publice.
Efectele sociale
Din perspectiva impactului social, reforma va consolida legitimitatea și credibilitatea Consiliului Economic și Social prin eliminarea suprapunerilor în reprezentare și prin asigurarea unei distribuții mai echitabile a pozițiilor între diferitele categorii sociale și profesionale. Măsura va îmbunătăți percepția publică asupra eficienței utilizării resurselor publice și va demonstra angajamentul autorităților pentru reforma administrativă.
Reprezentarea societății civile va fi consolidată prin clarificarea categoriilor eligibile și prin asigurarea unei reprezentări echilibrate între diferitele domenii de activitate. Noua configurație va facilita participarea mai activă a reprezentanților societății civile la procesul consultativ și va îmbunătăți calitatea input-ului civic în elaborarea politicilor publice.
Efectele sociale pozitive se vor materializa prin întărirea dialogului social tripartit într-un format mai eficient și mai operațional, contribuind la îmbunătățirea relațiilor industriale și la consolidarea coeziunii sociale în România.
Evaluarea costurilor și beneficiilor
Analiza cost-beneficiu a reformei propuse relevă un raport foarte favorabil între costurile de implementare și beneficiile așteptate. Costurile de implementare sunt minime, constând exclusiv în procedurile administrative de tranziție către noua configurație și în adaptarea documentelor și procedurilor interne ale instituției.
Beneficiile principale includ reducerea semnificativă a costurilor operaționale anuale ale Consiliului Economic și Social, estimată la aproximativ 60-65% față de nivelul actual, îmbunătățirea eficienței proceselor consultative, consolidarea legitimității democratice prin diversificarea reprezentării și alinierea la bunele practici europene în materia organelor consultative tripartite.
Economia de resurse realizată prin această reformă va permite redirecționarea fondurilor către întărirea aparatului tehnic al instituției și către îmbunătățirea capacității analitice și de cercetare necesare pentru furnizarea unei consultanțe de înaltă calitate.
III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Impactul pe termen scurt (anul curent)
Pentru anul curent, implementarea reformei Consiliului Economic și Social va genera economii semnificative în bugetul alocat funcționării acestei instituții. Reducerea numărului de membri de la 45 la 15 va determina o diminuare proporțională a cheltuielilor cu indemnizațiile, deplasările, protocoalele și celelalte costuri asociate participării la ședințele și activitățile Consiliului.
Economia estimată pentru anul curent, calculată pro-rata pentru perioada de implementare, se situează în jurul a 60% din costurile operaționale actuale, reprezentând o contribuție concretă la efortul de consolidare fiscală și de respectare a țintelor de deficit bugetar asumate la nivel european.
Costurile de implementare a reformei sunt neglijabile, constând exclusiv în cheltuielile administrative asociate procesului de tranziție și nu necesită alocări bugetare suplimentare.
Impactul pe termen lung (5 ani)
Proiecția pe cinci ani a impactului financiar indică economii substanțiale și susținute în funcționarea Consiliului Economic și Social. Economia anuală estimată va permite o utilizare mai eficientă a resurselor bugetare alocate dialogului social și consultanței în domeniul economic și social.
Pe întreaga perioadă de cinci ani, economia cumulată va contribui semnificativ la consolidarea finanțelor publice și va demonstra angajamentul autorităților române pentru reforma și eficientizarea administrației publice. Aceste economii pot fi redirecționate către îmbunătățirea capacității analitice și tehnice a instituției sau către alte priorități bugetare.
Impactul financiar pozitiv se va materializa și prin îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice în domeniul consultanței și dialogului social, contribuind la obiectivele generale de modernizare și eficientizare a sectorului public român.
IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC
Implicațiile asupra legislației în vigoare
Adoptarea prezentei reforme va modifica și completa Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, prin adaptarea structurii și procedurilor la noua configurație instituțională. Modificările propuse sunt circumscrise și își propun să mențină coerenția și integritatea sistemului juridic aplicabil dialogului social și consultanței tripartite în România.
Noua reglementare se integrează armonios în cadrul constituțional existent, respectând prevederile articolului 141 din Constituția României și consolidând rolul Consiliului Economic și Social ca organism consultativ al Parlamentului și Guvernului în problemele de specialitate economică și socială.
Reforma nu afectează alte acte normative și nu necesită modificări conexe în legislația secundară, demonstrând caracterul său circumscris și bine delimitat în sistemul juridic național.
Compatibilitatea cu reglementările unionale
Propunerea legislativă este pe deplin compatibilă cu reglementările Uniunii Europene privind dialogul social și consultarea tripartită. Reforma se aliniază la bunele practici europene în materia organizării organismelor consultative, multe state membre ale Uniunii Europene adoptând structuri similare, mai compacte și mai eficiente pentru dialogul social.
Reglementarea respectă principiile fundamentale ale dreptului Uniunii Europene privind dialogul social și consultarea părților interesate, menținând reprezentarea echilibrată a tuturor categoriilor relevante și asigurând accesul egal la procesul consultativ.
Noua configurație consolidează capacitatea României de a participa eficient la dialogul social european și de a implementa recomandările europene privind îmbunătățirea eficienței administrației publice și optimizarea cheltuielilor publice.
Jurisprudența relevantă
Nu există decizii ale instanțelor naționale sau europene care să afecteze implementarea reformei propuse. Configurația propusă respectă principiile constituționale și convenționale privind dialogul social și dreptul la consultare, fiind compatibilă cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia drepturilor sociale și economice.
V. CONSULTĂRILE DERULATE ȘI ACTIVITĂȚILE DE INFORMARE PUBLICĂ
Consultările efectuate
Elaborarea reformei s-a bazat pe consultări informale cu experți în domeniul dialogului social și al reformei administrației publice. Aceste consultări au evidențiat consensul asupra necesității eficientizării structurii și procedurilor Consiliului Economic și Social.
Strategia de comunicare
Informarea publicului privind elaborarea și implementarea reformei se va realiza prin mijloacele tradiționale de comunicare parlamentară, inclusiv publicarea pe site-urile instituționale și informarea presei de specialitate. Campaniile de informare vor viza în special reprezentanții organizațiilor patronale, sindicale și ai societății civile eligibile pentru participarea la noua configurație a Consiliului.
VI. MĂSURILE DE IMPLEMENTARE
Modificările instituționale și funcționale
Implementarea reformei va necesita adaptări administrative minime la nivelul Consiliului Economic și Social, constând în principal în actualizarea procedurilor interne și în reorganizarea activităților conform noii structuri. Instituția va trebui să își adapteze sistemele de lucru la noua configurație, optimizând în același timp utilizarea aparatului tehnic pentru sprijinirea eficientă a membrilor.
Modificările funcționale vor include actualizarea Regulamentului propriu de organizare și funcționare, adaptarea procedurilor de convocare și desfășurare a ședințelor la noul număr de membri și implementarea mecanismelor îmbunătățite pentru evitarea concentrării reprezentării.
Calendarul de implementare
Implementarea reformei se va realiza conform unui calendar precis și realist care să permită tranziția ordonată către noua configurație. Regulamentul propriu va fi actualizat în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, iar tranziția către noua componență se va finaliza în termen de 60 de zile, asigurând continuitatea funcțională a instituției.
Prezenta expunere de motive fundamentează necesitatea și oportunitatea reformei Consiliului Economic și Social, demonstrând că soluțiile propuse sunt necesare pentru asigurarea unei consultanțe eficiente în domeniile economic și social și pentru optimizarea utilizării resurselor publice, în conformitate cu principiile constituționale și cu cerințele de bună guvernare în România contemporană.
Justificarea procedurii de urgență
Adoptarea prezentei reforme prin procedura de urgență se impune ca o necesitate obiectivă determinată de contextul economic și fiscal critic în care se află România, aflată în procedura deficitului excesiv conform reglementărilor europene și supusă unor angajamente ferme de reducere a cheltuielilor publice în termenele stabilite de către Comisia Europeană. Fiecare zi de întârziere în implementarea măsurilor de eficientizare a administrației publice și de optimizare a costurilor operaționale ale instituțiilor consultative generează cheltuieli suplimentare nejustificate care afectează direct capacitatea statului de a respecta țintele de deficit bugetar asumate la nivel european. În acest context, menținerea structurii actuale supradimensionate a Consiliului Economic și Social, cu 45 de membri și costuri operaționale disproporționate față de eficiența consultativă demonstrată, constituie o utilizare irațională a resurselor publice care nu poate fi tolerată în condițiile actuale de constrângere fiscală.
Urgența implementării reformei este accentuată de necesitatea sincronizării acestei măsuri cu ansamblul reformelor administrative și de eficientizare promovate de Guvern în cadrul programului de consolidare fiscală, precum și de imperativul constituțional de asigurare a unui dialog social eficient și operațional care să răspundă prompt solicitărilor de consultanță din partea Parlamentului și Guvernului în contextul crizelor economice și sociale actuale. Procedura parlamentară obișnuită ar întârzia implementarea acestei reforme esențiale cu luni de zile, perioada în care costurile nejustificate continuă să se acumuleze și capacitatea consultativă a instituției rămâne suboptimă, afectând calitatea procesului decizional în domeniile economice și sociale strategice pentru România.
Inițiator,
Daniela ȘTEFĂNESCU senator A.U.R.
LEGE privind modificarea și completarea Legii 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social republicată
Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Art. I. Legea 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 2 octombrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
- Se abrogă literele d)-i) de la articolul 2 alineatul (2).
- Articolul 11 se modifică și se completează și va avea următorul cuprins:
„(1) Plenul Consiliului Economic şi Social este constituit dintr-un număr de 15 de membri, incluzând preşedintele şi vicepreşedinţii.
(2) Desemnarea membrilor Plenului Consiliului Economic şi Social se face după cum urmează:
a) 5 membri numiţi de confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, constituind partea patronală;
b) 5 membri numiţi de confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, constituind partea sindicală;
c) 5 membri reprezentând societatea civilă, constituind partea societăţii civile, numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social în conformitate cu prevederile art. 12, câte un membru din cadrul organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor, comunităţii ştiinţifice şi academice, organizaţiilor de agricultori, organizaţiilor de pensionari, asociaţiilor care reprezintă familia şi persoanele cu dizabilităţi.
(3) Repartizarea locurilor aferente fiecărei confederaţii sindicale şi patronale în Consiliul Economic şi Social se face de către fiecare parte prin consens, iar în caz de dezacord, prin votul a jumătate plus unu din numărul total al confederaţiilor. O confederație nu poate avea decât maxim doi membri în cadrul Consiliului Economic şi Social.”
- Articolul 11 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Dezbaterile în plen se desfăşoară în prezenţa a minimum 10 membri. În cazul în care nu este îndeplinită condiţia de cvorum, iar convocarea a fost realizată regulamentar, membrii prezenţi ai plenului formulează puncte de vedere care vor fi consemnate ca puncte de vedere ale părţilor. Punctele de vedere ale părţilor se adoptă prin vot majoritar simplu de fiecare parte cu consemnarea observaţiilor formulate de membrii părţilor şi se transmit iniţiatorului actului normativ conform prevederilor art. 6 alin. (7) şi (8).”
- Articolul 15 alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(5) Dacă noul plen nu s-a constituit până la data expirării mandatului plenului în funcţiune, secretarul general al Consiliului Economic şi Social are obligaţia ca, după verificarea şi validarea a cel puţin 9 de membri, câte 3 membri de fiecare parte, să convoace prima şedinţă a noului plen, într-un termen care nu poate depăşi 15 zile calendaristice.”
- Articolul 20 lit. c) se modifică și va avea următorul cuprins:
„c) validează vicepreşedinții şi membrii biroului executiv;”
- Articolul 22 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Biroul executiv al Consiliului Economic şi Social este alcătuit din preşedinte, 2 vicepreşedinţi, câte unul din fiecare categorie prevăzută la art. 11 alin. (2) din care nu face parte președintele, şi 5 membri desemnaţi conform prevederilor art. 20 lit. c) din fiecare categorie prevăzută la art. 11 alin. (2) sau din fiecare subcategorie prevăzută la art. 11 alin. (2) lit. c) din care nu fac parte președintele și cei 2 vicepreședinți.”
- Se abrogă literele b) și d)-i) de la articolul 27 alineatul (2).
Art. II. – (1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Regulamentul propriu de organizare şi funcţionare a Consiliului Economic şi Social, prevăzut la art. 4 din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, va fi actualizat de către Plenul Consiliului Economic şi Social conform modificărilor şi completărilor aduse prin prezenta lege.
(2) Prin excepție față de prevederile art. 17 alin. (1) din din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, mandatul membrilor Plenului Consiliului Economic și Social în activitate la data intrării în vigoare a prezentei legi va înceta în termen de 60 de zile și se va proceda la validarea noilor membri, în condiţiile prevăzute la art. 15 din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2), după caz, din Constituția României, republicată.
Comments are closed